Pentru 15.000 de euro împrumutaţi în 2010, cu dobândă de 1.500 de euro în fiecare lună timp de 2 ani, Gigantu a semnat acte la notar pentru case şi utilajele firmei sale de construcţii. Până în decembrie 2012, debitorul a plătit 36.000 de euro, după ce în august Nuţu Cămătaru i-a cerut 24.000 euro pentru a stinge datoria.
G. A. (nu publicăm numele întreg pentru a-l proteja), zis Gigantu, a dat declaraţie în faţa procurorilor DIICOT dar a refuzat să se constituie parte civilă în dosarul pentru cămătărie în care a fost arestat preventiv interlopul Nuţu Cămătaru. Ca să nu se trezească cu poliţia pe cap, Nuţu discuta cu „partenerii” de pe telefonul locotenentului său, Constantin Neaţă, zis Jan. De pe acel număr de telefon, Gigantu primea ameninţări în fiecare zi: ,, dacă nu-ţi crăp capu-n două”, ,, vrei să te bat de banii ăştia? Bă, tu asta urmăreşti, să-ţi dau cu ceva în cap?”, ,, Tu vrei să-ți dau cu vreun par în cap să te-nnebunesc?”, ,, dacă nu-ţi bag şi câteva cărămizi în cap, să vezi.”
Iată declaraţia de martor a lui G.A., zis Gigantu.
„În cursul anului 2010 am avut nevoie de suma de 15000 de euro, bani pe care m-am gândit să-i împrumut de la Nuţu Cămătaru, cunoscând faptul că acesta dădea bani împrumut şi percepea o dobândă.
Astfel în luna octombrie 2010 m-am deplasat la ferma unde ştiam că locuieşte, pe strada Sălaj, şi am avut o discuţie cu acesta în legătură cu banii pe care vroiam să-i împrumut.
Am convenit cu acesta să-mi dea suma de 15.000 de euro cu o dobândă fixă de 10% pe lună.
Începând din luna octombrei 2010 şi până în decembrie 2012 i-am plătit lunar dobânda în cuantum de 1.500 euro.
Precizez că în luna august 2012, Nuţu Cămătaru mi-a comunicat telefonic, dar şi la o întâlnire pe care am avut-o cu el, că am să-i mai achit 25.000 de euro.
Precizez că până în luna august plăteam camăta direct la fermă la Nuţu şi îi înmânam lui Neaţă Constantin, zis Jan, omul de încreder al lui Nuţu. Precizeze că am plătit camătă aproximativ 36.000 de euro, iar începând cu luna august, întrucât acesta mărise datoria de la 15.000 la 25.000 de euro mi-a fost teamă să mă mai duc direct la fermă şi lăsam dobânda într-un plic la magazinul unui prieten, anunţându-l pe Jan de unde să vină să ia banii.
Începând cu luna august 2012, Nuţu mi-a solicitat 25.000 de euro, spunându-mi că în acest fel voi scăpa de datorie.
Întrucât eu nu am avut de unde să procur această sumă, Nuţu Cămătaru a început în mod frecvent, folosind telefonul lui Jan, să mă ameninţe cu corecţii fizice, atât pe mine cât şi pe membrii familiei mele.
Din august 2012, asupra mea s-a instalat o stare de puternică temere pe care o resimt şi în momentul de faţă, având în vedere renumele clanului “Cămătarii”.
Acesta este şi motivul pentru care nu mă constitui parte civilă sau parte vătămată în procesul penal şi am solicitat audierea cu identitate protejată.
Menţionez că începând din luna august telefoanele de ameninţare ale lui Nuţu care folosea postul telefonic al lui Jan au devenit aproape zilnice.
În cadrul acestor ameninţări mi-a solicitat să încheiem un contract fictiv de vânzare-cumpărare şi practic să-i cedez cu titlu gratuit un apartament pe care îl deţineam, în contul presupusei datorii de 25000 de euro.
În luna noiembrie 2012 Nuţu, prin intermediul lui Jan, m-a chemat la el la hotel.
M-am dus la hotel, ştiind că oricum dacă vroiau mă puteau găsi, iar Nuţu mi-a comunicat că trebuie să semnez un act olograf prin care să recunosc în mod fictiv că mi-a dat, prin intermediul lui Neaţă Constantin, 25.000 de euro.
Având în vedere temerea pe care mi-o inspira am acceptat acest lucru şi am semnat pe o coală A4 că am primit 25.000 de euro de la Neaţă Constantin.
Actul a fost semnat de mine şi de Neaţă Constantin, iar drept martori au semnat două persoane pe care nu le cunosc şi al căror nume nu mi-l mai amintesc.
Menţionez că după ce am semnat acel act, acesta a rămas în posesia lui Nuţu Cămătaru, iar eu m-am angajat să plătesc suma de 25.000 de euro până în decembrie 2012.
Menţionez încă o dată că nu mă constitui parte civilă sau parte vătămată în procesul penal ca urmare a stării de frică care mi-o inspiră clanul Cămătarii”.