1.3 C
București
duminică, 22 decembrie 2024 - 23:40
No menu items!

Șase suspecți de terorism au fost deținuți în închisoarea secretă a CIA de la București. Închisoarea ar fi fost amenajată în sediul ORNISS

spot_img

România a găzduit o închisoare secretă a CIA, unde ar fi fost deţinuţi şase suspecţi de terorism, şi a permis folosirea spaţiului său aerian pentru operaţiuni secrete ale CIA, arată un nou raport intitulat „Globalizing Torture” şi dat publicităţii marţi de Open Society Justice Initiative.

Potrivit raportului cinci dintre cei șase deținuți în România se numără printre primii 14 suspecți de terorism transferați de administrația SUA în 2006 la Guantanamo Bay.

Astfel, yemenitul WALEED MOHAMMED BIN ATTASH (Tawfiq bin Attash), capturat în Pakistan pe 29 aprilie 2003, ar fi fost deţinut într-o închisoare CIA din Bucureşti începând cu 1 octombrie 2004. JANAT GUL (cunoscut şi ca Hammidullah), fost preşedinte al companiei afgane Ariana Airline, capturat în ianuarie 2003 în Lashkargar (Afganistan) ar fi fost deţinut într-o închisoare secretă a CIA din Bucureşti în 2004. Indonezianul RIDUAN ISAMUDDIN (cunoscut şi ca Hambali), presupus membru al Al-Qaida şi bănuit de organizarea atentatului din 2002 asupra unei discoteci din Bali, a fost capturat la 14 august 2003 în Thailanda și deținut în 2004 în România. Pakistanezul KHALID SHEIKH MOHAMMED, presupusul organizator al atacurilor teroriste din 11 septembrie 2011, a fost arestat în Pakistan la 1 martie 2003 și ar fi fost deținut în România în 2004.

Sauditul ABD AL RAHIM AL NASHIRI a fost capturat în Dubai, în octombrie 2002, dus la închisoarea secretă CIA Salt Pit din Afganistan şi apoi într-un alt centru secret din Bangkok, Thailanda, unde a fost supus tehnicii de simulare a înecului. Potrivit unui raport al ONU, la 4 decembrie 2002, CIA l-a transportat pe al Nashiri la bordul unui avion charter cu numărul de înmatriculare N63MU din Bangkok către o închisoare secretă a CIA din Polonia. În Polonia, interogatorii americani l-au suspus pe al Nashirii unor tehnici asimilate torturii. În jurul datei de 6 iunie 2003, Polonia a asistat Statele Unite la trasferarea lui de pe teritoriul polonez. Al Nashiri a fost ulterior deţinut la Rabat, în Maroc, la Guantanamo Bay, în Cuba, şi la o altă închisoare secretă a CIA din Bucureşti, înainte de a fi dus înapoi la Guantanamo Bay, în septembrie 2006.

Yemenitul RAMZI BIN AL-SHIBH a fost arestat în Pakistan la 11 septembrie 2002, iar la 1 octombrie 2004 ar fi  fost transferat într-o închisoare secretă din Bucureşti.

Raportul identifică 54 de ţări care au facilitat programul CIA de detenţie, extrădare extraordinară şi interogare în anii de după atentatele teroriste de la 11 septembrie şi strânge datele existente până în prezent cu privire la acest subiect.

Amrit Singh, autoarea raportului „Globalizing Torture” al Open Society, a declarat că a găsit dovezi că 25 de state din Europa, 14 din Asia şi 13 din Africa au acordat asistenţă CIA, în afară de Canada şi Australia. Între acestea se numără Thailanda, România şi Lituania, unde au fost înfiinţate închisori, dar şi Danemarca – care a facilitat operaţiunile aeriene ale CIA, și Gambia – care a arestat şi a predat deţinuţi agenţiei.

Faptul că România a găzduit o închisoare secretă a CIA a fost făcut public prima dată de Human Rights Watch la 6 noiembrie 2005. Un raport al Consiliului Europei din 2006 a confirmat „că existenţa unei instalaţii secrete de detenţie poate fi presupusă în România” şi a constatat că România poate fi trasă la răspundere pentru complot cu programul CIA de detenţie şi extrădări extraordinare. Acesta adaugă că avionul cu numărul de înmatriculare N313P „a aterizat la Timişoara la ora 23.51 la 25 ianuarie 2004 şi a plecat după 72 de minute, la ora 01.03, la 26 ianuarie 2004”. Altă dată, un avion cu acelaşi număr de înmatriculare a decolat la 22 septembrie 2003 de pe aeroportul Szymany, din Polonia, către aeroportul Băneasa din Bucureşti, apoi către Rabat, în Maroc. Ambele cazuri corespund profilului unei ridicări sau aduceri de deţinuţi, se mai arată în raport.

Documentul menţionează, de asemenea, că un jurnalist de la o televiziune germană (postul public de televiziune german ARD) a intervievat un tânăr afgan la Kabul care susţinea că a fost deţinut în România. Un gardian i-ar fi spus martorului care se plângea de condiţiile de detenţie că are noroc că se află în România.

În august 2009, foşti oficiali americani din serviciile de informaţii au dezvăluit pentru New York Times că Kyle D. Foggo, la vremea respectivă directorul principalei baze logistice a CIA din Frankfurt, a supravegheat construcţia a trei centre de detenţie CIA, „fiecare construit pentru a găzdui şase deţinuţi”. Ei au adăugat că „o închisoare a fost într-o clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti”. În septembrie 2011, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului European Thomas Hammarberg a declarat că România s-a aflat printre cel puţin şapte ţări care au găzduit „black sites”.

Potrivit unor informaţii prezentate în decembrie 2011 de Associated Press şi ARD, închisoarea CIA din România, cu numele de cod „Bright Light” s-a aflat într-o clădire guvernamentală din Bucureşti, folosită de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Imobilul este situat în sectorul 1 al Bucureştiului, pe strada Mureş, nr. 4, în apropierea Pieţei Chibrit și se aseamănă izbitor, din punct de vedere al arhitecturii, cu centrul de detenție al CIA din Polonia.

În 2007, un raport al Parlamentului European „exprimă îngrijorări grave în legătură cu cele 21 de escale ale avioanelor operate de CIA pe aeroporturile din România”, adăugând că un avion care a decolat de la baza aeriană Bagram din Afganistan, cu numărul de înregistrare N478GS, a avut un accident la aterizarea în Bucureşti la 6 decembrie 2004, iar „cei şapte pasageri ai săi au dispărut în urma accidentului”.

Autorităţile române au negat găzduirea unei închisori CIA.

Pe 2 august 2012, Open Society Justice Initiative a depus însă un dosar în numele lui Abd al Rahim al Nashiri împotriva României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Curtea a comunicat documentaţia Guvernului României pe 18 septembrie 2012.

R.D.