Statele Unite organizează astăzi, 8 noiembrie, alegeri parlamentare, într-un context marcat de o polarizare excesivă a societății americane, cu democrații și republicanii aflați pe poziții ireconciliabile pe teme economice, sociale sau de politică externă.
Denumirea de ”midterm elections” are ca explicație că aceste alegeri au loc la mijlocul mandatului prezidenţial, însă pot fi traduse și ca alegeri parțiale sau intermediare.
La acest scrutin trebuie reînnoite toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor, camera inferioară a Congresului SUA, şi o treime din cele 100 de locuri din Sena. De asemenea, sunt disputate şi 36 de funcţii de guvernatori ai statelor. Simultan au loc şi o serie de alte alegeri locale sau referendumuri la nivel de stat.
Pentru Camera Reprezentaților, statele au fost împărțite în 435 de districte, pe criteriul demografic. Mandatele deputaților durează doi ani, de aceea se fac alegeri pentru toate locurile din camera inferioară. Pentru Senat, regula este că fiecare din cele 50 de state trimite câte doi senatori. Aceștia au mandate de șase ani, deci la fiecare doi ani se pun la bătaie aproximativ o treime din locuri. În 2022, se dispută 35 de locuri de senator.
Guvernatorii nu au un impact direct asupra politicii de la Washington, însă au o influență mare în propriile state și, adesea, asupra reprezentanților trimiși în Congres de aceste state.
Cele mai multe previziuni arată că alegerile de astăzi vor avea ca efect pierderea controlului în Congres de către Partidul Democrat, al președintelui Joe Biden, în favoarea republicanilor. În general, la alegerile de la mijlocul mandatului, partidul preşedintelui pierde controlul în Congres.
Republicanii trebuie să câştige acum doar cinci locuri în plus pentru a prelua controlul Camerei Reprezentanţilor. La Senat, mandatele sunt împărţite în actuala legislatură în mod egal, democrații având controlul prin votul vicepreşedintei Kamala Harris, care poate face departajarea în mod constituțional, în caz de balotaj. Deci republicanii trebuie să câştige acum doar un mandat în plus pentru a prelua controlul Senatului american.
Cele mai strânse și imprevizibile alegeri pentru Senat vor fi în statele Arizona, Georgia, Nevada, New Hampshire, Carolina de Nord, Ohio, Pennsylvania și Wisconsin.
Republicanii sunt văzuți favoriți în special din cauza prestației președintelui democrat Joe Biden, care are are un grad de favorabilitate de aproximativ 40% – foarte redus pentru un lider la jumătatea primului mandat.
Gradul de polarizare a discursului politic din SUA este evident din alegerea temelor de campanie ale celor două tabere.
Democrații își bazează campania pe politicile de relansare economică și de reconstrucție a infrastructurii, pe continuarea politicilor sociale în sănătate publică, pe promovarea energiei regenerabile și pe o agendă socială progresistă – în special dreptul la avort.
Sondajele arată însă că principalele teme de îngrijorare ale americanilor sunt inflația mare, care reduce constant puterea de cumpărare, și criminalitatea în creștere.
Pentru ambele tendințe, administrația Biden este pusă în defensivă. Politicile economice s-au bazat pe subvenții și finanțări de stat, alimentând o inflație record pentru ultimii 30 de ani. Tendința democraților, la nivel central și local, de a reduce finanțarea forțelor de poliție a dus la o creștere a violenței și furturilor, în special în marile orașe.
Democrații au înregistrat o creștere a popularității în vară, după decizia conservatorilor din Curtea Supremă de a trece decizia privind dreptul la avort de la nivel federal la nivelul statelor, astfel încât nu mai există protecție constituțională. Însă această tendință s-a atenuat până la dispariție: democrații încearcă să mute discuția pe dreptul la avort, iar populația este preocupată de prețurile mari plătite pentru mâncare și combustibil.
Fostul președinte republican Donald Trump reprezintă un factor imprevizibil în aceste alegeri. El nu controlează Partidul Republican, însă controlează cea mai activă și zgomotoasă zonă a partidului. Are în continuare o agendă proprie, încercând să demonstreze că alegerile din 2020 i-au fost furate și să se pună la adăpost de investigațiile justiției, care îi vizează afacerile personale, modul în care a gestionat secretele de stat în timpul mandatului și implicarea în atacul asupra Capitoliului de la 6 ianuarie 2021. Este posibil ca aceste alegeri să aducă în prim-plan un republican cu profil de lider, care poate prelua o agendă tradițională a partidului și să poată candida la prezidențialele din 2024. Din acest punct de vedere, cele mai multe speranțe se îndreaptă spre Ron DeSantis, care are șanse mari să fie reales guvernator al Floridei.
O miză importantă în planul politicii externe este în ce măsură un Congres dominat de republicani va fi de acord cu ajutorul militar și financiar masiv pe care administrația Biden îl furnizează Ucrainei, în războiul declanșat de Rusia. Până în prezent, asistența pentru Ucraina a beneficiat de un sprijin bipartizan, însă accesul în Congres al unor politicieni apropiați de Donald Trump ar putea face mai dificilă obținerea unui consens.
Un studiu al companiei de consultanță Strategas, citat de Reuters, arată că piețele de capital s-au poziționat pentru o victorie a republicanilor. Analiza a luat în calcul acțiunile companiilor în funcție de impactul pe care îl vor avea asupra businessului un congres republican sau unul controlat de democrați. Șansele ca republicanii să câștige controlul și în Senat, și în Cameră sunt de 70%. În general, o coabitare între o administrație de o culoare și un congres de altă culoare este o premisă pozitivă pentru burse, pentru că sunt puțin probabile schimbări majore în politicile fiscale sau de reglementare.
Primele rezultate parţiale sunt aşteptate pe coasta de est între orele 19 şi 20 (miercuri, 9 noiembrie, între 2 şi 3, ora României). Este posibil ca rezultatele finale să întârzie și câteva săptămâni, în circumscripțiile unde lupta este strânsă și votul se dă inclusiv prin poștă.
Vlad Bârleanu