Administraţia Naţională de Meteorologie a emis progrnoza pentru lunile octombrie-decembrie, pe baza estimărilor sezoniere realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading (Anglia).
Estimările, care au un grad de realizare de aproximativ 60%, arată distribuția temperaturilor medii lunare, precum și distribuția cantităților lunare de precipitații, iar fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.
Lunile octombrie şi noiembrie vor aduce precipitaţii bogate, iar temperaturile vor fi mai ridicate decât în mod obişnuit. Din decembrie, vremea se răceşte puternic.
În luna octombrie, temperaturile medii lunare vor înregistra valori peste norme în Sud-est şi local în Sudul şi Vestul ţării, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice. Cantităţile lunare de precipitaţii vor avea o tendinţă de excedent în cea mai mare parte a ţării.
În luna noiembrie, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale, exceptând Sud-estul şi local Sudul şi Vestul ţării, unde acestea se pot situa peste norme. Cantităţile lunare de precipitaţii se vor situa în limite apropiate de mediile climatologice în majoritatea regiunilor, exceptând centrul şi local Nordul şi Estul ţării, unde vor fi posibile cantităţi medii peste norme.
În decembrie, valorile termice vor fi în general apropiate de mediile multianuale, iar în Sud-estul şi local în Sudul şi Vestul ţării vor fi posibile temperaturi medii lunare mai ridicate decât în mod obişnuit. Cantităţile lunare de precipitaţii se vor situa în limitele climatologice în majoritatea zonelor, local în centrul ţării fiind posibile valori peste medii, iar în Sud sub norme.
Britanicii spun că se aşteaptă ca ninsori abundente să pună stăpânire pe Occidentul Europei încă din luna noiembrie, iar zăpada să persiste timp de cel puţin cinci luni. De asemenea, ei cred că malurile oceanului vor îngheţa din cauza temperaturilor deosebit de scăzute, aşa cum s-a mai întâmplat şi în iarna 1962-1963. Cauza acestei dereglări către rece a vremii este explicată prin perturbarea activităţii Curentului Golfului, care încălzeşte coastele Europei de Vest, în special Anglia, unde iernile extrem de reci vor deveni ceva obişnuit în următoarele decenii.
Practic, viteza de deplasare a curentului şi temperatura sa au scăzut din cauza topirii accentuate a banchizei polare şi a creşterii debitelor marilor fluvii siberiene care se varsă în Oceanul Arctic. Dar o asemenea perturbare a curentului oceanic cald influenţează, indirect, şi mişcările de aer la nivel global. În timp ce Occidentul va îngheţa, acoperit de zăpadă, în România se vor înregistra ierni din ce în ce mai blânde, dar cu precipitaţii din ce în ce mai puţine. „În deceniile următoare, iernile de la noi vor fi din ce în ce mai calde, cu temperaturi peste zero grade, iar stratul de zăpadă şi precipitaţiile, în general, se vor împuţina. Este efectul fenomenului de încălzire globală, care ne va afecta din ce în ce mai mult în deceniile următoare”, a declarat recent Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Olimpia Diaconiuc