Alegătorii lui Gică Popescu vor petrecere, a doua zi după sentinţa de marți a Curţii de Apel Bucureşti în Dosarul Transferurilor, cu ocazia meciului România-Argentina, la care au primit bilete, dar şi la un dineu organizat de Mircea Sandu la Rin Grand Hotel, complexul dezvoltat de acţionarul majoritar al Clubului Dinamo.
După 23 de ani în fruntea FRF, Mircea Sandu este pregătit să-şi predea, miercuri, „echipa” succesorului Gică Popescu, alegerile urmând să fie amânate cu şase luni în cazul unei sentinţe defavorabile. Deşi au vorbit public despre nereguli în organizarea noilor alegeri, niciunul dintre candidaţi nu şi-a asumat rolul de a sesiza oficial „blatul” anunţat pentru alegerea lui Gheorghe Popescu în fruntea Federaţiei, în condiţiile în care acesta din urmă şi-a asumat păstrarea „vechii gărzi” şi a primit toată susţinerea lui Mircea Sandu.
Marţi seară se vor afla la Bucureşti cei aproape 300 de membri ai Adunării Generale a FRF, pentru a participa la meciul de miercuri al „Naţionalei” cu selecţionata Argentinei, când Mircea Sandu va da și un dineu la Rin Grand Hotel, locul în care sunt cazaţi şi majoritatea participanţilor la alegerea noului şef al FRF.
Schimbarea statutului
În urmă cu exact o sătpămână, Curtea de Apel Bucureşti a anunţat că amână sentinţa până marţi, 4 martie, cu o zi înainte de alegerile pentru noua conducere a FRF. La ultimul termen de judecată, procurorul a continuat să ceară pedepse cu închisoare cu executare pentru toţi inculpaţii, mai puţin Gheorghe Popescu, Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu, în cazul lui Mihai Stoica faptele fiind prescrise.
Şi oficialii FRF s-au conformat noii situaţii penale. Mai întâi a fost schimbat statutul, astfel încât o condiţie esenţială de alegere a unui şef în fotbalul românesc (fie de club, fie de Federaţie) este de a „nu fi suferit condamnări privative de libertate”, în loc de „cazier judiciar fără antecedente penale”.
Pe 5 martie, Adunarea Generală a FRF are 17 subiecte pe ordinea de zi. Cel mai important este cel descris la articolul 37 din statut: se alege noul preşedinte pentru 4 ani. Cei şapte candidaţi au avut obligaţia să uzeze de propriile resurse, fără să fie sprijiniţi de persoane în funcţie la FRF sau politice.
Noul Regulament privind organizarea alegerilor la FRF le va interzice candidaţilor să intre în sala de vot, dar nici nu vor exista reprezentanţi ai candidaţilor la numătătoarea voturilor. Numirea membrilor comisiei de validare o face chiar secretarul general, în cazul de faţă Adalbert Kassai, votul făcându-se prin ştergerea celorlalte nume de pe buletinul de vot. Contradacandidaţii lui Gheorghe Popescu au criticat modul de desfăşurare al alegerilor şi au cerut să li se interzică alegătorilor să intre în cabinele de vot cu telefonul mobil, întrucât există bănuiala că mulţi dintre aceştia vor fotografia buletinul de vot ca să demonstreze că au votat conform susţinerii actualei conduceri a FRF, respectiv cu „singurul candidat care contează”, după cum l-a descris Mircea Sandu în nenumărate rânduri pe Gică Popescu.
La dineul dat la ora 19.30 la Rin Grand Hotel nu au fost invitaţi cei şase candidaţi nesusţinuţi de FRF.
Dosarul „Transferurilor”, pornit de la un articol de ziar
Doar doi oameni s-au ocupat în DNA de ancheta celui mai celebru dosar al fotbalului românesc: procurorul Doru Florin Ţuluş şi poliţistul Valentin Burlacu.
După un articol de presă din 2006 despre transferul lui Mutu la Milano, DNA a cerut mai întâi de la cluburile naţionale toate documentele privind transferurile făcute din 1990 până în 2006. Dosarul a devenit central după ce procurorii anticorupţie români au trimis cereri de asistenţă judiciară în 23 de state din Europa şi Asia. După un an, doar la patru comisii rogatorii se întorsese un răspuns. Cazul central rămăsese transferul lui Adrian Mutu, de la Dinamo la Inter Milano în 2000, care, potrivit presei italiene citate la acea vreme în România, se realizase pentru suma de 6 milioane de dolari, cu 3,9 mai mult decât apărea în actele clubului din Ştefan cel Mare.
Reţeta „afecerii” a fost devoalată şi în cazul transferului lui Florin Bratu de la Rapid la Galatasaray, când din cei 2.750.000 de dolari plătiţi de turci, doar 630.000 au intrat în contul Rapidului. Alte 11 cazuri au fost „livrate” DNA-ului de Florin Prunea, aflat în conflict cu „reţeaua impresarilor”. Printre acestea se număra transferul lui Tibi Ghioane, de la Tractorul la Dinamo Kiev (când ucrainenii au plătit 2,5 milioane dolari, dar românii au declarat doar 250.000 euro), unde câştigul a fost împărţit între Gheorghe Popescu şi Ioan Becali.
- Octombrie 2008: DNA îi trimite în judecată pe cei opt inculpaţi dind osarul Transferurilor
- Aprilie 2012: Inculpaţii sunt achitaţi de Tribunalul Bucureşti, însă procurorii fac apel
- Noiembrie 2012: Inculpaţii sunt condamnaţi la inchisoare cu executare şi suspendare de Curtea de Apel Bucureşti
- Mai 2013: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trimite dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti
George Copos – pedeapsa de închisoare cu executare pentru o perioadă de la 1 la 5 ani; el are deja o sentinţă de condamnare la 5 ani de închisoare
Jean Pădureanu – pedeapsă de trei ani cu suspendare, aşa cum a decis anterior Curtea de Apel;
Mihai Stoica – în cazul său faptele incriminate sunt prescrise conform noului Cod Penal (intrat în vigoare la 1 februarie);
Cristian Borcea – pedeapsă cu executare de şapte ani, aşa cum a decis anterior Curtea de Apel ;
Ioan Becali – pedeapsa cu executare de opt ani, aşa cum a decis anterior Curtea de Apel;
Victor Becali – şapte ani cu executare, aşa cum a decis anterior Curtea de Apel;
Gheorghe Neţoiu – aceeaşi pedeapsă stabilită de Curtea de Apel, trei ani cu suspendare;
Gheoghe Popescu – s-a solicitat pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, la fel ca în precedenta soluţie a Curţii de Apel.
Mihaela Chiper