Actualul premier Viorica Dăncilă nu este nici pe departe „mama gafelor”, scriu jurnaliștii de la PSnews.ro, care au inventariat LISTA „dudelor” cu care au făcut istorie foștii prim-miniștri Dacian Cioloș și Emil Boc, precum și președinții Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Dacian Cioloș
Un filmuleț postat săptămâna trecută pe Facebook de către deputatul PSD Liviu Pleșoianu a făcut ocolul părții românești a rețelei sociale. Clipul datând din 2016 îl prezenta pe Dacian Cioloș confundând portul Batumi din Georgia (port la Marea Neagră situat în vestul Caucazului) cu orașul Baku (capitala Azerbaidjanului), ce se găsește pe partea opusă a regiunii (port la Marea Caspică).
De altfel, Cioloș s-a dat în spectacol și după ce i s-a terminat șefia de la Palatul Victoria. Astfel, nu mai devreme de 30 martie, fostul comisar european nu a fost în stare să rețină numele propriului partid. „Partidul se va numi Mişcarea România 100”, a spus Dacian Cioloş, înainte să fie corectat de colegii din spatele lui, care i-au şoptit: „Împreună”, conform Gandul.info.
Nici angajații din subordinea Guvernului nu au fost mai viteji pe vremea lui Cioloș. De altfel, PSnews.ro a prezentat deja greșeala memorabilă a Executivului, care l-a trimis pe prim-ministru direct în… „repulica” lui François Hollande.
Alt episod de călcat în străchini – tot din 2016 – a fost semnalat de către înaintașul tehnocratului de la Palatul Victoria. Concret: într-o postare de pe Facebook, Victor Ponta râdea de scribii de la Guvern, care nu fuseseră în stare să facă acordul de gen, scriind într-o invitație oficială „Stimată domnule ministru”.
Anterior, în 2015, chiar în ziua învestirii, Dacian Cioloș dădea dovadă de o precară cultură generală, atribuindu-i împăratului roman Marcus Aurelius un citat din teologul american Reinhold Niebuhr: „Doamne, dă-mi puterea să schimb ceea ce poate fi schimbat, răbdarea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat și înțelepciunea de-a distinge între cele două”. Stângăcia s-a produs chiar în timp ce Cioloș ținea discursul de instalare în fața Parlamentului, potrivit B365.ro.
Victor Ponta
În iunie 2015, Digi 24 trecea în revistă situațiile jenante prin care trecuse Ponta până atunci:
- plimbatul cu barca pneumatică prin Teleormanul inundat + apelativul „fă, Doina” la adresa ministrului din acel moment al Apelor și Pădurilor (Doina Pană);
- celebra scenă a MTO-ului (obiectivul bugetar pe termen mediu);
- versul citat greșit din imnul național.
Anul 2014 a fost, de altfel, bogat în gafe. De exemplu, premierul momentului își dădea singur o notă proastă la istorie, susținând că domnitorul Constantin Brâncoveanu (canonizat de către Biserica Ortodoxă Română în 1992) ar fi murit în închisoare, iar nu torturat și executat într-o piațetă din Constantinopol, conform Activenews.
În același an, Victor Ponta dovedea că habar n-are cine a fost primul rege al României, confundându-i pe Carol I și Ferdinand I, după cum a scris Adevărul.ro.
Tot în 2014, Victor Ponta a încurcat anul aderării României la NATO, scriind „2003” în loc de „2004” într-un editorial pentru Wall Street Journal, conform Realitatea TV.
În 2013, Ponta încurca doi termeni englezești: „braindrain” („exod al creierelor”) și „brainwash” („spălare pe creier”), declarând la BBC: „Principala preocupare a României este spălarea pe creier”. În același interviu, Victor Ponta inventa un cuvânt englezesc pentru șomaj: „disemployment”, în loc de „unemployment”, potrivit Wowbiz.
În 2012, pe Victor Ponta l-a podidit hăhăiala taman în timpul discursului președintei Lituaniei, Dalia Grybauskaitė. Astfel, în timp ce președintele de la Vilnius îi spunea premierului român că apreciază că în Germania s-a votat pentru măsuri de disciplină fiscală şi că acestea vor fi adoptate de UE în octombrie, Ponta a afirmat zâmbind: „Oktoberfest!” În replică, oficialul străin i-a explicat că nu e vorba despre „o sărbătoare cu bere”, conform Mediafax.
Pe Ponta nu l-a ocolit ghinionul nici după ce n-a mai condus Guvernul: în octombrie 2016, deputatul de Gorj rostea „Coloana Infinită” în loc de „Coloana Infinitului”, chiar în parcul din Târgu Jiu unde sunt expuse monumentele lui Constantin Brâncuși.
Emil Boc
Poate cea mai cunoscută gafă a lui Emil Boc datează din mai 2009, când șeful de atunci al Palatului Victoria n-a nimerit-o pe englezește („bird flu”) și a sucit-o pe păsărească: „the aviara gripa”.
În același an, dar în luna iulie, Emil Boc contorsiona limba engleză, aceeași în care – culmea! – îl îndemna să converseze pe prințul Felipe al Spaniei (actualul rege Felipe al VI-lea), pentru economie de timp.
„Talk in English is save time, is save time, for the time being”, grăia Boc, citat de Ziare.com.
În octombrie 2010, Emil Boc făcea aceeași gafă pe care o comisese Elena Udrea în aprilie 2005: includea Norvegia în categoria statelor membre UE, relata tot Ziare.com.
Rămânând în zona de politică externă, trebuie să precizăm că prim-ministrului israelian Benyamin Netanyahu i-a fost dat să audă nu doar neinspiratul „hehe” al Vioricăi Dăncilă de acum câteva luni, ci și apelativul de „președinte” venit din partea lui Emil Boc, în iulie 2011, după cum a scris Libertatea.ro.
Două săptămâni mai târziu, Boc zbârcea și limba română, inaugurând aleea „încălțămintelor” din China Town (Afumați, Ilfov), potrivit televiziunii Antena 1.
Klaus Iohannis
Actualul președinte al României și-a dat și el o bilă neagră la istorie chiar pe 9 mai 2018, dând de înțeles că independența de stat a României fusese proclamată în 1878, iar nu în 1877 (video pe Antena3.ro).
În același an, în luna martie, Iohannis s-a oferit ca România să medieze în relațiile dintre Serbia și autoproclamatul stat Kosovo, dar a fost corectat de către un așa-zis oficial kosovar, care i-a amintit că UE deja face așa ceva, potrivit Mediafax.
Anul trecut, în aprilie, Klaus Iohannis intra în colții presei britanice, după ce mutase steagul Regatului Unit, ca să poată sta mai bine de vorbă cu reporterii.
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=irEkgpC8Pww
Tot în 2017, dar în ianuarie, președintele Iohannis a dat cu bățul în baltă atunci când vorbit despre „comemorarea” Micii Uniri din 1859.
În septembrie 2016, șeful statului descoperea apa caldă: îi propunea Angelei Merkel crearea unei Agenții Europene de Combatere a Terorismului, chiar dacă un asemenea organism există deja, conform Capital.ro.
În mai 2015, politicianul dovedea că nu știe denumirea completă a CSAT-ului, Iohannis pronunțând: „Consiliul Superior de Apărare a Țării”, iar nu „Consiliul Suprem”, a scris Ziarulevenimentul.ro.
În același an, dar în ianuarie, președintele României dovedea că nu cunoaște nici componența CSAT-ului, primul om în stat susținând că printre membrii permanenți se numără ministrul Transporturilor (detalii pe Gândul.info).
Memoria nu l-a ajutat pe Klaus Iohannis nici în octombrie 2014, când era un simplu candidat la președinția României: liderul din acel moment al PNL nu a știut când este Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, conform Ziare.com.
În aceeași perioadă, prezidențiabilul ACL făcea un dezacord flagrant, rostind: „Alții de la Cotroceni spune”(video pe Reporterntv.ro).
Câteva luni mai devreme, în august, Iohannis vorbea despre sine ca despre „un politruc”.
Traian Băsescu
În septembrie 2005 (la 9 luni după ce câștigase primul mandat prezidențial), Traian Băsescu se caracteriza drept „perfect”, amintesc jurnaliștii de la PS News.ro.
Dincolo de „găozarul”, „țiganca împuțită” și „Marele Licurici”, memoria Internetului încă reține momentul din septembrie 2006 când Băsescu vorbea despre „Sulaina cenăl” (a se vedea Adevărul.ro).
De departe cele mai spectaculoase momente din exprimarea lui Traian Băsescu sunt, însă, cele în care politicianul înlocuiește terminația „-seră” de la timpul mai mult ca perfect cu sunetele „-seu”: „se scufundaseu”, „se hotărâseu”, „votaseu”, „preluaseu” etc. De altfel, PSnews.ro a adus această problemă chiar și în atenția Academiei Române: Monica Busuioc (şefa Secţiei de Lexicologie a Institutului de Lingvistică) nu a putut oferi un verdict, dând doar de înțeles că așa ceva ține strict de idiolectul politicianului.
Pe 2 iulie 2012 (cu doar două zile înainte de a doua suspendare), Traian Băsescu a confundat nici mai mult, nici mai puțin decât Croația cu Craiova.
„Astăzi, aşa cum aţi văzut, s-a semnat Memorandumul de Înţelegere între ministerul Justiţiei din România şi ministerul Justiţiei din Craiova… din Croaţia”, s-a corectat repede Băsescu, după cum a relatat Mediafax.
Tot în 2012, dar în iunie, președintele din acel moment l-a felicitat pe prințul Charles (moştenitorul tronului Marii Britanii) pentru “ceremonia împlinirii vârstei de diamant a mariajului Reginei Elisabeta a II-a şi Prinţul Philip”. Din fericire, translatorul a spus exact ce trebuia, traducând cu “sărbătorirea Jubileului de Diamant al domniei”, după cum a relatat Ziua Veche.
În iunie 2009, jurnalistul Victor Roncea inventaria pe blogul personal seria de gafe care marcaseră vizita în Israel a șefului de stat: la întâlnirea cu israelienii originari din România, au lipsit imnul şi steagul țării mediteraneene. Totodată, Băsescu i-a greșit numele șefei opoziției, vorbind despre „domnul Litvi”, iar nu despre Tzipi Livni.