Viorel Hrebenciuc, despre ruperea USL, alegerile prezidențiale, Roșia Montană și Traian Băsescu INTERVIU

Deputatul Viorel Hrebenciuc, „eminența cenușie” a PSD, a acordat în exclusivitate pentru Sursa Zilei un interviu în care vorbește despre viitorul Uniunii Social Liberale și despre susținerea pe care aceasta, respectiv PSD, a acordă liderului PNL, Crin Antonescu, pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. În același interviu, Viorel Hrebenciuc anunță că va fi elaborată mult așteptata lege a lobbyului, pentru a se clarifica limita la care apare traficul de influență. Despre Roșia Montană și protestatari, dar și despre viitorul lui Traian Băsescu puteți citi pe larg în interviul de mai jos.

USL nu se rupe. Deocamdată…

• E criză în USL. . .

Nu, este mult spus criză.

• Și totuși, liniște nu este deloc. Ba chiar se avansează serios ipoteza ruperii alianţei.

Sunt poziţii divergente pe diferite probleme. Au fost tot timpul discuţii, chiar dacă nu au apărut în spaţiul public. În fond, şi când ești din aceeaşi familie sau din acelaşi partid, poţi avea păreri pro şi contra pe un subiect. Ce să mai vorbim despre situaţia în care sunt implicate trei partide, iar în cazul acesta vorbim de noi şi PNL. Nu e în regulă, pentru că electoratul doreşte un USL unit, aşa cum a votat. Orice abatere de la acest lucru este dramatică pentru ambele partide, nu numai pentru PSD sau pentru PNL.

Într-o eventuală rupere a USL, toată lumea are de pierdut, chiar şi actuala opoziţie, care nu a reuşit încă să se coaguleze. Deci, nu se va rupe USL şi nici nu sunt probleme atât de grave încât să fie lumea alertată.

Nemulțumire în teritoriu față de susținerea lui Crin Antonescu la Cotroceni

• Alerta a fost declanşată. Declaraţiile „războinice” ale liderului PNL, Crin Antonescu, au generat reacţii destul de iritate din partea colegilor dvs din PSD.

Sunt de acord că aşa s-a întâmplat. Dar noi ne-am constituit ca alianţă din 2010. Avem aproape 4 ani împreună şi mereu au fost înţepături – le zic eu – între lideri, între alţi combatanţi din cadrul USL. Totuşi, dacă e să analizăm la rece, pe parcursul celor 4 ani au fost extrem, extrem de puţine note discordante. Suntem acum într-o perioadă în care toată lumea este încălzită şi s-a întâmplat ce s-a întâmplat, dar au fost puţine momente de acest gen în toţii anii petrrecuţi împreună în alianţă.

• Poate că la o masă, la Bucureşti, liderii USL reuşesc să îngroape securea războiului. Dar în teritoriu, mesajul s-a propagat şi există deja o  nemulţumire destul de mare în rândul membrilor simpli de partid. În contextul în care „furnicile PSD” oricum nu erau prea fericite că partidul nu are un candidat propriu la Preşedinţie, cum veţi putea acum, după aceste două săptămâni de foc, să vă convingeţi propriul electorat să îl mai susţină pe Crin Antonescu?

Eu nu contest că la baza partidului lumea nu priveşte cu ochi buni asemenea abordare din partea liderului PNL. Aş fi ipocrit să spun că este altfel! Dar, în acelaşi timp, noi suntem un partid foarte disciplinat şi, întotdeauna, cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale, am avut în interior păreri pro şi contra unui candidat. Chiar dacă acest candidat a fost al PSD,  se discuta dacă este cel mai bun, dacă nu cumva ar putea fi altul mai bun… Acum, în situaţia actuală, când nu avem candidatul nostru propriu din rândul partidului, e evident că sunt discuţii. Dar, în contextul în care există o decizie a Congresului partidului care stabileşte că domnul Antonescu este candidatul USL pentru Cotroceni iar PSD îl susţine, candidatul USL şi evident al PSD este Crin Antonescu. Altă decizie nu există.

Am avut această problemă şi cu domnul Geoană în 2009. Atunci când şi-a depus candidatura îl susţinea cam 50 % din PSD şi, la final, a fost votat de 99 % din PSD. Acest lucru se va întâmpla cu orice candidat pe care îl va avea partidul sau USL-ul.

• Aveti şi o formulă de rezervă?

Aceasta este formula pe care vom merge, cu domnul Crin Antonescu. Nu avem alte variante în momentul de faţă.

• Aţi luat în calcul şi riscul de a avea la Cotroceni un preşedinte din altă familie politică? Un preşedinte care să uite susţinerea acordată?

Există un risc din acest punct de vedere. Dar nu pot pleca de la premisa că atunci când va ajunge la Cotroceni domnul Crin Antonescu nu va respecta înţelegerile noastre. Când am semnat protocolul, am plecat de la premisa de bunăcredinţă a ambelor părţi.

• S-ar putea să aveţi surpriza unei contracandidaturi independente din partea unei figuri politice social-democrate. Se vehiculează numele lui Mircea Geoană, al lui Sorin Oprescu şi chiar George Maior. Ar încurca o astfel de situaţie socotelile USL?

Nici un candidat de sorginte social-democrată nesusţinut de PSD nu are vreo şansă în alegerile prezidenţiale. S-a văzut în 2009 cu domnul Oprescu. Dânsul câştigase „cu fanfară” Capitala iar la alegerile prezidenţiale a avut un procent relative mic. Şi asta pentru că nu a avut în spate un partid puternic.

• De ce credeţi că USL experimentează o erodare puternică a imaginii?

Nu, nu este o cădere a USL. Am rămas undeva între 55 şi 60 de procente. Ba chiar stăm foarte bine faţă de anul greu pe care l-am traversat. Si nu imi place să vorbesc despre moştenirea dezastruoasă dar mă uitam în Parlament cum eram criticaţi de cei de la PDL datărită faptului că nu vrem să facem absorbţia fondurilor europene, când procentul nostru de absorbţie este mai mare decât tot ce au lăsat ei, ca să nu mai vorbesc de problematica dezastruoasă care ne-a rămas de rezolvat. Cât priveşte strada – ea e cea mai bună dovadă că democraţia există şi trăieşte iar majoritatea celor care ies să protesteze sunt de bună credinţă. Că mai sunt şi alţii, este alt subiect.

Și la Roșia Poeni există un lac cu cianuri și nu protestează nimeni

• Strada fierbe. Oamenii protestează împotriva proiectului Roşia Montană. Unii din interes exclusiv pentru acest subiect, alţii, cu alte interese. Alina Mungiu Pippidi lăsa recent să se înţeleagă faptul că în stradă, zilele acestea, se desfăşoară, mai degrabă, un experiment socio-politic ce se poate transforma într-o mişcare închegată, probabil chiar politică. Cum vedeţi ce se întâmplă- toată această mobilizare, organizare?

Eu nu pot să pun la îndoială ce spune Alina Mungiu Pippidi pentru că este un analist de excepţie. În acelaşi timp vreau să adaug un lucru. Pe mine mă miră că protestele în stradă sunt împotriva Roşia Montană, împotriva unui viitor ipotetic lac cu cianuri – despre care cei de la Gold Corporation spun că nu va exista pentru că există cu totul alte tehnologii şi nu se va ajunge la acest lucru.Unii chiar anunţă că se vor lega în lanţuri de gard dacă acest proiect va demara.

Dar, dacă oamenii care protestează sunt aşa ecologişti, iar ONG-urile aşa interesate de subiect, de ce nu se leagă de gard pentru „minunăţia” de lac cu cianuri de la Roşia Poieni? Care este chiar peste deal de Roșia Montană. Pentru Roşia Poieni constat că nimeni nu are nimic de spus. Dacă s-ar fi legat de gard pentru Roşia Poieni, le-aş fi acordat mult mai multă credibilitate decât o au acum,când protestează împotriva Roşia Montană. Cine îi aduce în stradă, nu ştiu, am citit şi eu că există la mijloc fundaţii speciale plătite de diferiţi magnaţi.

• Preşedintele Traian Băsescu spunea că se aşteaptă să crească în intensitate protestele de stradă. Dvs . ce informaţii aveţi?

Nu am informaţiile preşedintelui. Dar eu nu cred că vor creşte mişcările de stradă în perioada următoare. Ba dimpotrivă, vor scădea.

Dosarul „Referendumul” mi se pare strict politic

• Trecând în alt registru. S-au schimbat şefii Parchetelor şi au existat tensiuni serioase la vremea respectivă. Credeţi că acum lucrurile merg mai bine şi sunt semene că ne îndreptăm spre normalitate?

Au fost multe discuţii atunci când s-au nominalizat şefii Parchetelor şi eu am fost partizanul actualelor numiri, dintr-un motiv foarte simplu: nouă ni se reproşa , înainte de a ajunge la guvernare, că vrem să „subjugăm” justiţia. Cea mai bună dovadă că nu vroiam să o subordonăm a fost că am numit-o pe doamna Kovesi la DNA. Personal nu pot spune că am văzut semne de politizare.

E drept că mi se pare puţin forţată chestiunea cu referendumul. Acest dosar este, totuşi, unul strict politic, plecat înainte să se facă schimbările, dar mi se pare straniu ce se întâmplă. Nu cunosc dosarul sau conţinutul lui, dar ideea de a chema oamenii să îi întrebi cum au votat, mi se pare exagerată, sincer. Poate cineva vrea să dovedească faptul că, vezi Doamne, s-a furat la referendum. Dar orice demonstraţie este inutilă, pentru că cele 7,4 milioane de voturi împotriva preşedintelui Băsescu spun totul. Nu ştiu cât va putea demonstra DNA-ul, Parchetul, Justiţia că s-au furat voturi. Oricum va fi un număr infim, chiar dacă, ici colo, au existat astfel de situaţii. Dar repet, un număr infim faţă de numărul mare de voturi împotriva domnului Băsescu. Și astfel, orice demonstraţie mi se pare inutilă. Acesta este aspectul care mi se pare puţin ciudat…

Vom da drumul la Legea lobbyului

• Adică ne aflăm totuşi pe drumul cel bun?

Aici vreau să ridic o problemă asupra căreia va trebui să discutăm extrem de serios. Noi, ca deputaţi şi senatori, suntem aleşi în nişte colegii uninominale. Cei care ne-au votat în aceste colegii aşteaptă de la noi să le rezolvăm diferite probleme. Şi, în marea lor majoritate, aceste probleme ţin de primării. În momentul de faţă, orice intervenţie am face la vreun minister, pentru vreo primărie sau alta, este considerată trafic de influenţă sau, potrivit unor prevederi din legea 78/2000, s-ar putea încadra la foloase necuvenite.

Am discutat deja să dăm drumul la Legea lobby-ului, pentru că este absolut necesară în contextul actual şi să reanalizăm legea 78/2000 cu tot ceea ce înseamnă ea. Repet, această lege permite unele exagerări, din punctul meu de vedere, pentru că legislaţia a evoluat, iar această lege a rămas pe loc. Sau, de exemplu, discutăm toţi de algoritm – de la şeful Senatului până la ultimul parlamentar – toată lumea vorbeşte despre algoritmul politic, toată lumea explică cum sunt împărţite funcţiile între PNL, PSD, PDL, UDMR şi alţii. Vreau să vă subliniez faptul că, în conformitate cu prevederile legii 78/2000, toată lumea este „caz penal”,  referitor la algoritm. Deci vă daţi seama în ce situaţie aberantă am putea ajunge. Dar, dacă ne uităm cu calm şi cu atenţie în legislaţie, vom putea corecta acolo unde este nevoie.

Traian Băsescu va rămâne pe uscat, în politică

• Revenind în zona politică, unde îl vedeţi pe Traian Băsescu după încheierea mandatului la Cotroceni: pe apă sau pe uscat?

Cred că va fi pe uscat. În politică. Nu îl văd retrăgându-se.

• Am putea să îl vedem inclusiv premier în mandatul de preşedinte al lui Crin Antonescu?

M-aş mira să asistăm la o asemenea mişcare…

• În concluzie, USL se rupe sau nu?

În momentul de faţă nu se rupe.

• Dar peste o lună sau trei luni?

Imi este clar că până la anul nu se va întâmpla nimic.

• Intraţi aşadar în prezidenţiale în această formulă?

Deocamdată trebuie să trecem peste alegerile europarlamentare în care vom candida separat…

• Mai credeţi în flacăra violet?

Eu atunci am spus şi repet: deşi ştiam că joi este ziua flăcării violet, am fost de acord cu confruntarea între domnul Geoană şi domnul Băsescu. Pentru ziua de joi. În accepţiunea mea, în acea zi era avantajat Traian Băsescu. Aşadar ştiam, dar nu a fost atât de puternică încât să mă oprească în a stabili ziua respectivă ca zi de confruntare între cei doi. În rest, este o discuţie de altă natură şi nu aş vrea să mă privească nimeni altfel decât sunt.

Nicoleta Vera