Activitatea de lobby din România ar trebui să fie total transparentă în reprezentarea intereselor, pe baza aplicării legislației actuale, fără a fi nevoie de reglementări suplimentare. Aceasta a fost concluzia principală a participanților la Conferința Public Affairs Summit 2016, care a avut loc marți în București și la care au participat oameni de afaceri, reprezentanți ai companiilor de lobby, ai ONG-urilor și ai administrației centrale.
Principalele declarații de la Public Affairs Summit 2016:
Adrian Baboi-Stroe, secretar de stat în ministerul Justiției
”Ministerul a fost rezervat și rămâne rezervat cu privire la o reglementare pe cale legislativă a activităţilor de lobby. Nu vedem de ce statul ar trebui să intervină cu forţa sa coercitivă în stabilirea regulilor unei profesii. Nu vedem de ce ar trebui să intervenim să stabilim cine intră în această profesie, dacă trebuie să fie un tip de reglementare, de autorizare, de certificare, toate acestea sunt lucruri care țin de organizarea profesională a unor entități private, iar MJ are un interes foarte redus de a interveni legislativ, normativ în asemenea chestiune.
În mod clar ne dorim mai multă transparentă și întrebarea este: transparența din partea cui? Există deja un cadru normativ bine dezvoltat în România al transparenței instituționale în sectorul public. Avem din anul 2001 o lege privind liberul acces la informațiile de interes public. De asemenea avem din 2003 o lege a transparenței decizionale care ofera un cadru destul de generos de participare la luarea deciziilor, la elaborarea actelor normative.
Răspunsul la întrebarea cum ajungem la mai multă transparență în zona decizională din sectorul public este acesta: prin reglementări sectoriale, aplicate instituțiilor din sectorul public în functie de specificul lor. Plusul de transparență pe care să zicem ca îl așteptăm de la Parlamentul României se poate realiza prin modificarea regulamentelor celor două camere. Plusul de transparență pe care îl așteptam din partea Guvernului, a ministerelor și a agențiilor executive se poate atinge printr-o HG, deci prin legislație secundară.
In zona actorilor privați, care sunt foarte eterogeni și implicati într-o varietate de activități, cred că avem nevoie de un plus de transparență prin autoreglementare în sectorul entităților active în domeniul influențării deciziilor și politicilor publice.
Rămânem extrem de vigilenți față de orice posibilitate care se deschide pentru confuzia între activități de influențare a politicilor publice și a deciziilor publice și traficul de influență.
MJ nu e dispus să deschidă niciun fel de riscuri cu privire la politica de combatere a corupției. Suntem interesați în sprijinirea oricărei initiațive care va conduce la un plus de transparență în ceea ce privește interacțiunea între factorii decizionali și actorii implicați în influențarea deciziilor publice atât la nivelul executivului cât și la nivelul legislativ și încurajăm inițiativele de genul Asociației Registrul Român de Lobby și sperăm ca ea să propună un model de bună practică și pentru alte state membre ale UE.”
Mihai Liseţchi, secretar de stat, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social
Ministerul nostru, în ultima lună și jumătate, a facut mai multe demersuri legate de problema transparenței sistemului public și, printre altele, am avut întâlniri bilaterale cu toate ministerele. Deci am mers din minister în minister cu un mesaj de parteneriat, propunându-le să discutăm împreuna despre care sunt problemele legate de aplicarea cadrului normativ cu privire la transparență, cu privire la lg 544/2001și 52/2003, discutând despre cum am putea să identificăm cele mai reprezentative probleme.
Credem că mai multă transparență legată de activitățile în cadrul ședințelor de Guvern se impune. Din acest punct de vedere, știți că de câteva zile memorandumurile au devenit publice, deci nu doar HG sunt publicate dar și memorandumurile. Suntem în cadrul unei discuții pe problema stenogramei Guvernului și ne-am dori, în măsura în care este posibil, să putem să promovăm și o asemenea practică.
Laura Florea, președinta Asociației Registrul Român de Lobby
”Societatea noastră este din ce în ce mai interesată în a participa la procesul public. Anul acesta, ARRL împlinește 6 ani. În șase ani s-au întamplat foarte multe lucruri şi eu cred că lumea din jurul nostru se schimbă. Cred că noi, nu doar profesioniştii din Public Affairs dar şi cetăţenii, simţim nevoia de transparenţă mai mare, simţim nevoia să ştim cum se fac politiciile publice, cine le înfăptuieşte şi cum se întâmplă toate lucrurile în spatele uşilor închise. Ne dorim să vedem o îmbunătăţire reală a dialogului cu instituţiile publice”.
Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România
Nu cred că este nevoie de o lege a lobby-ului, însă este nevoie de un registru de lobby, astfel vom ști cine cu ce temă s-a dus la o anumită instituție.
La noi nu se cunoaște cât a costat lobby-ul pentru legea antifumat, pentru legea silvică sau pentru alte legi. Lobby-ul este o activitate profesionistă în Uniunea Europeană, iar marile companii pun la dispoziție specialiști pentru task-force-uri, iar apoi decidentul consultă toate părțile implicate și ia decizia pe care o consideră cea mai bună în interesul cetățenilor.
Activitatea de lobby trebuie profesionalizată, să aibă la bază studii și documente care să susțină o idee, pentru a ajuta decidentul. Totul trebuie transparentizat, astfel nimeni, nici justiția, nu va avea ce să reproșeze.
V.B.