Richard Quest, cel mai important corespondent internațional al CNN în domeniul economic și realizator al emisiunii CNN „Quest Means Business”, a vorbit, miercuri, într-un interviu exclusiv acordat jurnalistei Ana Maria Roman la „News Hour with CNN” de la Antena 3, despre criza economică globală și a făcut previziuni legate de criza alimentară și de cea energetică, generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile internaționale impuse Rusiei. „Nu vreau să fiu foarte negativist şi depresiv de ziua voastră (News Hour with CNN a împlinit un an pe piața media din România – n.r.), dar suntem într-un haos economic”, spune Richard Quest. „(…) De ce n-a făcut Europa mai mult după 2014, când Crimeea a fost anexată? De ce n-a făcut Europa mai mult atunci pentru a câştiga independenţa faţă de petrolul şi gazul rusesc?”, se întreabă jurnalistul.
Ana Maria Roman: Ok Richard! Aşadar.. vedem peste tot în lume cele mai mari niveluri ale inflaţiei. Cele mai mari din ultimii ani, de fapt, din ultimele decenii. Eşti probabil, cel mai bun corespondent economic din lume. La ce crezi că ar trebui să ne aşteptăm?
Richard Quest: Cred că la ceea ce ar trebui să ne aşteptăm este ceea ce deja vedem. Inflaţia care urcă peste tot. Inflaţie care vine din mai multe surse şi din mai multe motive. Şi nu este acelaşi motiv de ambele părţi ale Atlanticului. În cazul cererii şi ofertei, SUA prosperă datorită cheltuielilor consumatorilor, însă Europa se confrunţă mai mult cu lipsa aprovizionării.
Şi ia în calcul şi pandemia. Ce am văzut a fost că Băncile Centrale au scăzut valorile dobânzilor către zero sau către negativ. Pentru că au vrut să se asigure că nu vom ajunge într-o depresiune economică. Şi după aceea, trebuie să iei în considerare problema aprovizionării din China şi peste ea, ai problema inflaţiei provocate de războiul din Ucraina. Dacă le pui împreună, inflaţia a devenit acum mai rapidă, mai ridicată şi mult mai serioasă decât băncile centrale au previzionat vreodată că va ajunge.
În continuare, jurnalistul CNN a abordat tema crizei economice globale și impactul asupra Europei al crizei alimentare și al crizei energetice, provocate de războiul din Ucraina și de sancțiunile internaționale impuse Rusiei.
” (…) sancţiunile lovesc în ambele părţi ale ecuaţiei economice. Şi întrebarea este: pe cine rănesc mai tare? Pe moment, pare că este economia Rusiei şi acesta este scopul lor. Deoarece aceasta este principala întrebare acum. (…) Poate Europa să se lipsească de petrolul şi gazul rusesc în viitor? Depinde. Dacă îl asculţi pe Victor Orban din Ungaria, el spune că nu. E imposibil. Ar ucide economia Ungariei. Dar dacă asculţi Germania, aceştia vor spune că au făcut deja paşi pentru a se lipsi de petrolul rusesc. Gazul este principala problemă. Pentru că gazul trebuie livrat în moduri diferite. Nu este uşor. Sunt conducte, nu poate fi adus fără terminale mari de energie care trebuiesc construite. Care de altfel sunt construite în ţările baltice şi Germania. Şi cred că.. Ana, trebuie să priveşti lucrurile aşa. Pe de-o parte, e dorinţa disperată de a lovi Rusia, pe cât de mult posibil, economic. Dar oare nu te loveşti pe tine mai tare dacă impui restricţia şi arunci Europa într-o recesiune profundă? E o întrebare legitimă. De ce n-a făcut Europa mai mult după 2014 când Crimeea a fost anexată? De ce n-a făcut Europa mai mult atunci pentru a câştiga independenţa faţă de petrolul şi gazul rusesc?„, concluzionează Richard Quest.
Raluca Dan