Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut, joi dimineața, șase percheziții la persoane bănuite că au constituit un grup infracțional organizat care ar fi atacat informatic în perioada noiembrie 2022-iunie 2023 mai multe instituții publice din țară.
Conform unor surse judiciare, printre instituțiile vizate se află Ministerele Dezvoltării și Educației, ISU Buzău și CJ Covasna.
Potrivit DIICOT, au fost puse în executare un număr de 8 mandate de aducere, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcționării sistemelor informatice, transfer neautorizat de date informatice și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
„În perioada noiembrie 2022 – iunie 2023, suspecții au lansat mai multe atacuri informatice tip ”defacement” asupra sistemelor informatice aparținând mai multor instituții publice din țară, fapte circumscrise, având în vedere modul în care au fost săvârșite și s-au concretizat, fenomenului cunoscut în domeniul cibernetic sub titulatura de ”hacktivism”, precizează sursa citată.
Activitatea desfășurată de bănuiți ar fi căpătat notorietate în mediul online sub numele de „Operation România”.
”Hacktivismul” este o formă de activism care implică utilizarea abilităților și cunoștințelor în domeniul tehnologic, în special în hacking și securitate informatică, pentru a promova cauze politice, sociale sau ideologice, iar una dintre caracteristicile distincte este utilizarea tehnicii de hacking pentru a obține acces neautorizat la sisteme informatice. Accesul poate fi obținut prin exploatarea vulnerabilităților de securitate, exploatarea parolelor slabe, setate de către utilizatorii legitimi sau alte metode de infectare.
Un alt aspect important al hacktivismului este utilizarea puterii colective, hacktivistii colaborând adesea în grupuri sau în comunități online, împărtășind cunoștințe, instrumente și idei pentru a amplifica impactul acțiunilor lor.
Activitatea de hacktivism poate îmbrăca diverse forme, printre care:
– Defacement-uri și atacuri cibernetice: hacktiviștii pot pătrunde în site-uri web și le pot modifica conținutul (defacement), afișând mesaje sau simboluri relevante pentru cauza pe care o susțin.
– Scurgeri de informații (leaks): hacktiviștii pot accesa și divulga informații secrete sau confidențiale. Aceste scurgeri pot avea un impact semnificativ asupra organizațiilor sau instituțiilor vizate.
– Atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service): hacktiviștii pot utiliza tehnici de atac pentru a suprasolicita un server sau o rețea, blocând accesul utilizatorilor legitimi la resursele respective.
Adina Silav