Narcis Constantin, viceprimarul orașului Măgurele (județul Ilfov) este, la doar 37 de ani, unul dintre puținii oameni din administrația publică care prețuiește cu adevărat urbea în care s-a născut, dar și pe cei care i-au dat voturile pentru a putea să o administreze. Visul său este ca orașul să-și capete locul meritat între “marile capitale ale științei mondiale”, după cum a declarat recent pentru jurnaluldeilfov.ro
Încă de acum 66 de ani – odată cu înfiinţarea, la 1 septembrie 1949, a Institutului de Fizică al Academiei Republicii Populare Române – Măgurele a devenit „perla” cercetării româneşti în domeniul fizicii. Dezvoltat pe domeniul donat de familia Oteteleşeanu, institutul avea să se separe ulterior, în Institutul de Fizică Atomică, rămas la Măgurele, şi Institutul de Fizică Bucureşti, din Capitală. Academicianul Horia Hulubei este, însă, cel care a transformat institutul din Măgurele în polul cercetării ştiinţifice româneşti în domeniul nuclear. Aici, timp de peste 40 de ani, s-au desfăşurat cercetări de pionierat în domeniul fizicii nucleare, care au adus un prestigiu meritat acestei instituţii de elită în domeniu.
Peste ani, Institutul de Fizică Atomică din Măgurele şi-a căpătat recunoaştere internaţională. Urmaşii academicianului Hulubei nu s-au arătat mai prejos de predecesorul lor. Astfel că, un alt academician, profesorul Nicolae Zamfir, a reuşit să aducă la Măgurele unul dintre cele mai importante proiecte pe plan mondial, proiectul ELI-NP, adică cel mai puternic laser din lume, al cărui scop este să pătrundă adânc în profunzimea materiei şi să descifreze tainele acesteia. În curând, Măgurele va deveni un centru al excelenţei în fizica nucleară, un concurent serios al CERN Geneva.
Tot la Măgurele, oamenii de știință monitorizează zbuciumul planetei, în cadrul Institutului de Fizica Pământului. Putem spune, astfel, fără a greși, că în mica urbe ilfoveană și-au dat întâlnire unele dintre cele mai luminate minți ale științei.
Ce va reprezenta Măgurele Science ParK și care este strategia de dezvoltare pusă pe hârtie de Narcis Constantin
Viceprimarul Narcis Constantin este fiul unei profesoare de la liceul care poartă numele vestitului academician Hulubei. De la mama sa, acesta a aflat despre „comorile” din istoria acestei urbe şi a învăţat să-şi iubească şi să respecte locul în care s-a născut.
Acum mai bine de 130 de ani, prin Parcul Oteteleşanu îşi purtau paşii doi prieteni, Ioan Slavici şi Mihai Eminescu, ultimul fascinat de frumuseţea locurilor. “Din însemnările scriitorului Ioan Slavici, director al şcolii de fete care a funcţionat în castel pentru o periodă, aflăm că domeniul Oteteleşanu ar fi reprezentat principala sursă de inspiraţie pentru Scrisoarea a IV‑a, <<castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri” fiind chiar conacul, reflectat în micul lac amenajat, alimentat pe-atunci din izvoare naturale>>, a spus Narcis Constantin pentru jurnaluldeilfov.ro.
Tânărul viceprimar a vorbit şi despre Biserica „Sfinţii Constantin şi Elena”, situată peste drum de conac şi construită la mijlocul secolului XIX, pictată în stil renascentist de Gheorghe Tattarescu.
Dar, cel mai mult, Narcis Constantin este preocupat de viitorul localităţii în care s-a născut şi în care trăieşte. El şi-a propus să facă tot ce-i stă în putinţă ca, în anii următori, Măgurele să-şi recapete strălucirea de odinioară, mai ales că aici a prins viaţă unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ştiinţifice imaginate vreodată de mintea omenească. De aceea, viceprimarul vrea să răspundă acestei provocări cu proiecte pe măsura acestei investiţii, fără precedent în România.
El se implică în toate proiectele de viitor ale oraşului. Unul dintre acestea este şi Măgurele Science ParK, adică parcul ştiinţific, un proiect în care Consiliul local este asociat cu Consiliul Judeţean Ilfov. În plus, Narcis Constantin a elaborat, împreună cu colegii săi, o strategie urbanistico-edilitară, care vine în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale oraşului, determinate de proiectul care se naşte în oraşul Măgurele. El este conştient că, dacă edilii localităţii nu se vor mişca eficient, există riscul să piardă pariul cu ce mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată o localitate din Ilfov. Iar locuitorii urbei vor avea ocazia să simtă ce înseamnă un proiect de o asemenea anvergură: în primul rând prosperitate, în al doilea rând mai multe locuri de muncă, iar în al treilea rând, o dezvoltare fără precedent a infrastructurii edilitare a oraşului în care locuiesc.
Și enumerarea ar putea continua, după cum spun viceprimarul Narcis Constantin, aflat în căutarea de noi şi noi proiecte menite să transforme oraşul sufletului său într-o metropolă a ştiinţei, de nivel mondial.
R.D.