Criza bancară din Cipru a generat mișcări ale banilor din depozitele bancare din România, dinspre băncile mai puțin sigure înspre băncile sigure, a afirmat joi James Stewart (foto), vicepreședinte al Raiffeisen Bank România și al AmCham.
Într-o conferință desfășurată în București, cu ocazia lansării catalogului Romanian Business Digest, Stewart a lăsat să se înțeleagă că este vorba despre capitaluri scoase din alte state ale UE, inclusiv din Cipru înainte de blocarea conturilor, în căutarea unui sistem bancar sigur.
”În prezent, încrederea în băncile românești este mult mai mare, iar asta se datorează Băncii Centrale, care este cea mai bună instituție din România din punctul de vedere al funcționării”, a afirmat Stewart, fără să facă vreo referire la sume sau la băncile implicate.
La sfârșitul conferinței, Stewart a retractat, afirmând că s-a referit la mișcări de bani dinspre băncile românești mai puțin sigure, care oferă dobânzi mari pentru a-și acoperi nevoia disperată de capital, către băncile românești mai sigure cu indicatori buni de solvabilitate.
”Probabil că unele bănci pierd clienți. E vorba de câteva conturi. Am spus că noi (Raiffeisen SA – n.r.) am înregistrat conturi noi de depozite, ca urmare, cred, a crizei din Cipru”, a afirmat Stewart, pentru Sursa Zilei. Stewart este vice-președinte pentru Trezorerie și Piețe de Capital al Raiffeisen Bank România.
Băncile din Cipru s-au redeschis joi, după ce vreme de 12 zile au fost închise, în contextul planului de asistenţă financiară internaţională, în valoare de 10 miliarde de euro, acceptat pentru a evita o intrare în incapacitate de plată. Planul prevede ca sumele de peste 100.000 de euro din depozite să fie folosite la recapitalizarea băncilor.
Astfel, deponenții vor primi acțiuni în aceste bănci, pagubele pentru marii deponenți fiind estimate între 20 și 80%. Statutul Ciprului de destinație sigură pentru capitaluri este acum compromis. În UE, depozitele de până la 100.000 sunt garantate.
Comisia Europeană a transmis marți că depozitele bancare din UE mai mari de 100.000 de euro ar putea fi implicate pe viitor în recapitalizarea băncilor aflate în dificultate, astfel încât modelul Ciprului nu va rămâne singular.
Vlad Bârleanu