Magistrații Curții de Apel au impus măsura controlului judiciar pentru Claudiu Dumbrăveanu, vicepreședintele ANRE, Florin Gugu, director ENEL Muntenia Sud și un om de afaceri din Botoșani
DNA a cerut, marți, arestarea celor trei, deși Tribunalul București a respins, săptămâna trecută, această solicitare de arestare. Magistrații Tribunalului au și motivat între timp decizia, spunând că procurorii nu au probe, ci doar intuiții în dosarul facturilor umflate la energie.
Curtea de Apel a respins, marți, arestarea, dar a impus măsura controlului judiciar pentru cei trei:
Dispune luarea faţă de inculpaţii Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe şi Gugu Florin a măsurii preventive a controlului judiciar. În baza art. 215 alin. 1 şi 2 NCPP impune fiecăruia din inculpaţii Dumbrăveanu Claudiu Sorin, Ciubotaru Gheorghe şi Gugu Florin, respectarea următoarelor obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza, cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în raza căruia locuieşte, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; d) să nu depăşească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza; e) să nu se aproprie de ceilalţi inculpaţi, de martorii din cauză şi să nu comunice cu aceste peroane direct sau indirect, pe nici o cale; f) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; g) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă.
minuta dosar ANRE
Judecătorii Tribunalului București au spus că nu există probe suficiente pentru a demonstra implicarea în fapte de corupție, că nici o arestare preventivă nu se poate baza pe impresii, intuiţie sau o simplă asociere de idei sau de prejudecăţi. De asemenea, magistrații au invocat faptul că nu a fost audiată conducerea ENEL, care putea detalii clare despre contractele atribuite fraudulos de către inculpați.
La rândul lor, procurorii susțin că italienii de la ENEL Muntenia Sud au păstrat ca profit 220 de milioane de euro, în loc să facă investiţii, aşa cum erau obligaţi în contractul semnat cu statul. Anchetatorii spun că ilegalităţile au fost trecute cu vederea de angajaţi de la ANRE, în schimbul mitei primite. Puţinele investiţii făcute de ENEL Muntenia Sud s-au făcut din încasări, adică din banii clienţilor.
M.N.