În ultimul trimestru al anului trecut, o gospodărie din România avea un venit mediu lunar de 2.566 de lei, din care banii reprezentau 81,6%, restul fiind venituri în natură. Din această sumă, peste 1.700 de lei erau cheltuiți pe mâncare, rezultă din datele publucate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Cheltuielile totale pe gospodărie au fost, în medie, de 2.364 de lei pe lună, din care cheltuielie de consum au reprezentat 72%. Din veniturile medii lunare de 2.566 de lei pe gospodărie, unei persoane îi revin 894 de lei.
În trimestrul IV al anului trecut, veniturile gospodăriilor de la oraș au fost cu peste 19% mai mari decât cele ale familiilor de la țară. Potrivit INS, în mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 63,6% din salarii și de 22,5% din prestații sociale, în timp ce veniturile în natură au reprezentat 8,7% din total.
În mediul rural, principla sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 40,8% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora, respectiv 32,6%, a fost formată din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Veniturile bănești din agricultură au asigurat 8,2% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural.
În ultimele trei luni ale anului trecut, o gospodările cheltuia peste 92% din totalul veniturilor, restul fiind venitul disponibil, respectiv 202 lei. Banii s-au dus, în special, pe bunuri alimentare, utilități, plata impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale și pentru acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor, produse de însămânțat etc.).
”Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%)”, arată INS.
În mediul urban, cheltuielile pe gospodărie erau mai mari cu 347 de lei față de cele din rural, însă cele pentru consumul alimentar au fost mai mari cu numai 3 lei. Asta fiindcă, la țară, peste 48% din cheltuielie pentru mâncare reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. La oraș, în schimb, consumul de produse alimentare din resurse proprii au acoperit 20,5% din cheltuielile pentru mâncare.
O pondere mare în cheltuielile de consum ale unei familii o au cele legate de locuință – apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței. În ultimul trimestru al anului trecut, acestea au reprezentat 20,5% din cheltuielile totale de consum.
La polul opus s-au situat cheltuielile pentru hoteluri, cafenele și restaurante (1,3%) și cele pentru educație (0,7%).
Cosmina Croitoru