În medie, românii încep să aibă probleme serioase de sănătate de la vârsta de 59 de ani, cu trei ani și jumătate mai devreme decât media Uniunii Europene.
Indicatorul anilor de viaţă sănătoasă monitorizează sănătatea şi ca factor economic. O creştere a anilor de viaţă sănătoasă ar duce şi la o scădere a cheltuielilor cu sănătatea şi creşte posibilitatea ca oamenii să continue să lucreze până mai târziu în viaţă.
Românii trăiesc, în medie, 59 de ani fără să se confrunte cu probleme de sănătate majore, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
„În timp ce majoritatea oamenilor sunt conştienţi de faptul că generaţiile din ultimii ani trăiesc mai mult, se cunoaşte mai puţin despre sănătatea populaţiei în vârstă din UE. Indicatorii privind anii de viaţă sănătoasă introduc conceptul de calitate a vieţii, concentrându-se pe acei ani de care se pot bucura persoanele lipsite de limitările de boală sau dizabilitate. Bolile cronice, fragilitatea, tulburările mintale şi dizabilităţile fizice tind să devină mai răspândite la bătrâneţe şi pot duce la o calitate mai scăzută a vieţii pentru cei care suferă de astfel de afecţiuni. De asemenea, povara acestor afecţiuni poate avea un impact asupra asistenţei medicale şi a pensiilor”, se arată în barometrul Eurostat, citat de Ziarul Financiar.
Est-europenii tind să aibă o speranță de viață mai mică decât vest-europenii și alte regiuni dezvoltate din cauza unei combinații de mai mulți factori.
Calitatea sistemului de asistență medicală. Multe țări est-europene au sisteme de sănătate subfinanțate și mai puțin eficiente în comparație cu cele occidentale. Acest lucru duce la o calitate mai scăzută a îngrijirii și la un acces mai redus la tratamente și tehnologii medicale moderne.
Factori economici. Instabilitatea economică și nivelurile mai scăzute ale venitului mediu în unele țări din Europa de Est contribuie la condiții de viață mai precare, acces limitat la asistență medicală și niveluri mai ridicate de stres, toate acestea având un impact negativ asupra speranței de viață.
Factori de stil de viață și comportamentali. În unele țări din Europa de Est sunt răspândite rate mai ridicate de fumat, consum de alcool și obiceiuri alimentare deficitare. Aceste comportamente cresc semnificativ riscul de boli cronice, cum ar fi bolile de inimă, cancerul și bolile hepatice.
Factori de mediu. Poluarea și degradarea mediului, care sunt mai pronunțate în unele regiuni din Europa de Est din cauza activităților industriale, pot duce la probleme de sănătate precum bolile respiratorii și cancerul.
Sănătate mentală și factori sociali. Nivelurile mai ridicate de stres, depresie și probleme de sănătate mintală, determinate parțial de instabilitatea economică și socială, joacă, de asemenea, un rol. În unele cazuri, aceste probleme de sănătate mintală contribuie la rate mai ridicate de suicid și abuz de substanțe.
Factori istorici și politici. Moștenirea comunismului și perioada ulterioară de tranziție la economia de piață din anii 1990 au condus la tulburări sociale și economice semnificative. Această perioadă a fost marcată de declinul infrastructurii de sănătate publică și al rețelelor de siguranță socială, care au efecte pe termen lung asupra sănătății populației.
Nutriție și activitate fizică. Dietele din unele țări est-europene pot fi mai bogate în grăsimi saturate și mai sărace în fructe și legume proaspete. În plus, nivelurile de activitate fizică pot fi mai scăzute din cauza stilului de viață și a amenajării urbane.
Elena Cristea