Ponderea energiei obţinute din surse regenerabile, în consumul final, a ajuns în 2011 la 13%, de la 12,1% în 2010, în statele membre UE, arată datele biroului european de statistică, Eurostat. România, Slovenia şi Suedia au fost singurele state care şi-au scăzut ponderea faţă de anul anterior.
„Ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie este unul dintre indicatorii-cheie ai strategiei Europa 2020. Ţinta pentru cele 27 de state UE este, pentru 2020, de 20% utilizare de energie regenerabilă în consumul final brut de energie. Ţintele naţionale iau în calcul punctele de plecare diferite ale statelor, potenţialul energiei regenerabile ale fiecăruia în parte, dar şi performanţa economică”, arată Eurostat.
Între 2010 şi 2011, biroul european de statistică notează că aproape toate statele membre şi-au crescut ponderea folosirii de energie regenerabilă în total consum de energie.
Cele mai mari cote, în 2011, au fost marcate de Suedia (46,8% ponderea regenerabilelor în consumul final de energie), Letonia (33,1%), Finlanda (31,8%) şi Austria (30,9%). La polul opus s-au aflat Malta (0,4%), Luxemburg (2,9%), Marea Britanie (3,8%), Belgia (4,1%) şi Olanda (4,3%).
În 2011, Estonia a fost primul stat membru care şi-a depăşit ţinta propusă pentru 2020, în strategia Europa. Din 2004, ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie a crescut în toate statele membre.
Cele mai mari creşteri, în această perioadă, au fost înregistrate de Suedia (de la 38,3% în 2004 la 46,8% în 2011), Danemarca (de la 14,9% la 23,1%), Austria (de la 22,8% la 30,9%), Germania (de la 4,8% la 12,3%) şi Estonia (de la 18,4% la 25,9%).
România şi-a crescut, la rândul ei, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de la 17% în 2004 la 21,4% în 2011. Ţinta pentru 2020, în cazul României, este o pondere de 24%. Vârful a fost atins în 2010, când România avea o cotă a regenerabilelor în consumul total de energie de aproape 23%, pentru ca în 2011 să scadă la 21,4%.
Sectorul energiei regenerabile din România a atras, din 2009 până în 2012, peste două miliarde de euro, în condiţiile în care statul român a pus la dispoziţie o schemă de sprijin consistentă pentru cei care dezvoltă capacităţi de producţie.
Din 2014 însă, statul a redus schema de sprijin pentru investitorii în proiecte deenergie verde, în timp ce actualii proprietari de parcuri eoliene sau solare îşi vor păstra numărul de certificate verzi prevăzute de cadrul legislativ existent, dar le vor primi în totalitate abia după 2007.
Cosmina Croitoru