Useliştii îşi lansează programul de guvernare pe perioada 2012 – 2016, cu target până în 2019, chiar în ajunul campaniei electorale, nu la Romexpo sau la Operă, ci în decorul sobru oferit de Casa Poporului. Programul Uniunii Social Liberale, lansat la numai două zile după cel al Alianţei România Dreaptă, este plin de promisiuni cu caracter social, cu toate că liberalii susţin că au rămas un partid de dreapta, cele mai multe fiind legate de viitorul tinerilor sau al satelor româneşti, promisiuni pe care de-a lungul anilor toţi candidaţii de top la prezidenţiale le-au înşirat într-o formulă sau alta, indiferent de culoarea politică.
Nici programul lansat oficial de ARD nu este mai prejos în ce priveşte măsurile de viitor cu caracter neaoş social-democrat. Din intenţiile de viitor ale potenţialilor guvernabili uselişti nu lipseşte tema restituirii proprietăţilor, aceasta fiind însă o proiecţie în timp: „Suntem obligaţi pânã în luna aprilie 2013 să luăm o decizie clară şi definitivă referitoare la problema restituirilor. Între timp două lucruri au fost importante, în primul şi în primul rând faptul că au continuat controalele. Am descoperit foarte multe situaţii în care restituirile s-au făcut în mod ilegal, adică înţelegeţi despre ce este vorba şi dosarele sunt la Parchet, iar al doilea lucru – o problemă atât de importantă cum este cea a restituirilor trebuie să facă obiectul unui consens politic, pentru că sigur noi vom avea majoritate şi vom lua o anumită decizie, dar acea decizie se aplică în ani de zile pentru că este vorba de restituirea în natură, este vorba de reeşalonarea pe un termen şi atunci dincolo de campanie electorală, de declaraţii sforăitoare până în aprilie trebuie să avem un consens politic pe această temă fundamentală”, a declarat luni premierul Ponta, care a arătat că restituirea imediată în bani a acestor proprietăţi ar însemna 16 miliarde de euro, adică jumătate din bugetul de stat pe anul 2013, ceea ce este nesustenabil.
Ce ne oferă ARD şi USL în materie de taxe şi impozite
TVA din viitorul proiect de buget, respectiv din programul de guvernare al USL rămâne o temă de negociat cu partenerii internaţionali. De asemenea, USL intenţionează ca, pentru perioada 2012 – 2016, cotele diferenţiate de impozitare pentru cei cu venituri foarte mici să scadă pânã la 8 şi 12 la sutã, precizând însã că acea cotă principală va rãmâne 16 la sutã. Potrivit premierului şi acest aspect rămâne însă să fie prezentat în proiectul de buget. Cota de 8% ar urma să fie impusă celor cu salarii sub 800 lei, cea de 12% pentru cei cu venituri între 800 şi 1.600 de lei, iar cea de 16% pentru cei cu venituri peste 1.600 lei. „În acest moment şi la construcţia bugetului cota propusă de USL, luând în considerare realităţile, este de 16%, iar un impozit mai mic poate fi introdus doar pentru cei cu venituri foarte mici. Programul de guvernare este de 2012 – 2016, nu ştiu dacă vor fi cote diferenţiate din 2013″, a explicat Ponta luni la finalul şedinţei USL. De cealaltă parte, ARD îşi propune în programul de guvernare introducerea „unuia dintre cele mai mici impozite pe venit şi profit din UE”, cota unică urmând să scadă de la 16% la 12%. De asemenea, ARD propune, în programul de guvernare, creşterea salariului minim brut nominal lunar (garantat în platã pe economie) la 850 lei începând cu 1 ianuarie 2013 şi la 1.000 lei începând cu 1 ianuarie 2015, dar şi reducerea ratei totale a contribuţiilor sociale cu cinci puncte procentuale, la angajator, începând cu 1 ianuarie 2015. În vederea atingerii acestor ţinte, liderii ARD precizeazã, ca direcţii de acţiune, creşterea fondului de salarii cu 50% din creşterea productivităţii muncii calculate pe baza performanţei firmei (profitul brut din exploatare raportat la fondul de salarii), dar şi creşterea anualã a pensiei de asigurãri sociale de stat cu inflaţia medie a anului anterior, la care se adaugã 50% din creşterea realã a câştigului salarial nominal mediu brut lunar. ARD are în vedere şi reducerea cotei unice de impozitare a profitului corporativ de la 16% la 12% la 1 ianuarie 2013.
Învăţământul, o prioritate atât pentru USL cât şi pentru ARD
La capitolul învăţământ, atât USL cât şi ARD au foarte multe intenţii lăudabile. Printre cele ale USL se numără, potrivit unor surse din cadrul Uniunii, susţinerea proiectului ”şcoala la standarde europene” privind dotarea cu mijloace didactice moderne și microbuze școlare în fiecare comună, realizarea de 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016, implementarea unui sistem de deduceri fiscale pentru medici şi sau cadre didactice în vederea stimulării rămânerii în sistem a resursei umane de calitate, introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universitățile românești, stoparea procesului de pensionare accelerată și abuzivă a personalităților academice, generalizarea programului ”şcoala după şcoală”, în parteneriat cu autoritățile locale, părinți, agenți economici. Ca o noutate, USL doreşte elaborarea şi implementarea unui pachet social garantat pentru educaţie, subvenţionarea cu 10 – 15 % a achiziţionării de cărţi şi manuale de către studenți și elevi (pe baza carnetului de studiu), dar şi introducerea programului ”masa caldă” pentru toți elevii din ciclul primar. Pentru ARD, integrarea României în sistemul internaţional de recunoaştere reciprocă a diplomelor de studii şi elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical reprezintã obiective prevãzute în programul de guvernare, în timp ce conceptul de „progres şcolar” va sta la baza finanţãrii, evaluãrii, salarizării şi avansãrii în carierã a cadrelor didactice, managerilor şi inspectorilor. Capitolul dedicat educaţiei prevede corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele curente şi anticipate ale pieţei muncii, asigurarea calităţii educaţiei conform standardelor şi practicilor europene şi internaţionale, crearea traseelor educaţionale alternative şi realizarea unui mix funcţional între instruirea de tip generalist şi instruirea de specializare, la nivelul învţământului liceal şi al celui universitar. Prin programul de guvernare prezentat ARD îşi propune consolidarea autonomiei locale pentru organizarea şi finanţarea instituţiilor de învăţământ, la toate nivelurile, creşterea capacităţii instituţionale de educaţie preşcolară şi salarizarea personalului didactic dupã performanţă. Parteneriatul public-privat apare în ambele programe de guvernare.
Ce soluţii au găsit USL şi ARD pentru sectorul agricol
Atât USL cât şi ARD consacră ample obiective de viitor pentru agricultură. Între altele, USL doreşte înfiinţarea de centre de colectare şi prelucrare a produselor agricole, finanțate prin PNDR și ajutoare de stat; realizarea acestora prin parteneriate public – private. În acord cu Comisia Europeană, acordarea de subvenţii pentru cercetarea din agricultură, pomicultură, zootehnie și celelalte domenii viabile care pot contribui la o relansare imediată a economiei. Şi USL şi ARD doresc încurajarea agriculturii de tip bio. USL mai vrea refacera sistemului de irigaţii şi îndiguiri cu fonduri europene și/sau parteneriat public-privat, dar şi împădurirea României. Printre altele, useliştii se mai gândesc la acordarea unui set de stimulente financiare pentru comasarea terenurilor agricole numai pe bază de cadastrare și intabulare, potrivit unor surse politice. Şi liderii ARD încurajeazã, prin programul de guvernare lansat marţi, agricultura ecologică şi stimularea cererii de produse agricole autohtone pe piaţa internã. La capitolul ”Dezvoltare rurală şi agriculturã”, reprezentanţii ARD subliniază şi importanţa stimulãrii organizãrii asociative a producãtorilor agricoli şi implicarea directã a formelor asociative ale agricultorilor în exportul de produse agricole procesate, precum şi extinderea sistemului de creditare, garantare şi contragarantare a creditului agricol.
Sănătatea, un capitol important pentru ambele tabere
În ceea ce priveşte sănătatea, USL îşi propune între altele construcţia de noi spitale sau dotarea celor existente, precum şi extinderea SMURD la nivel naţional cu contribuţia autorităţilor locale. De asemenea, între intenţiile de viitor ale USL se numără, potrivit surselor citate, compensarea medicamentelor în mod real cu 90% pentru pensionarii cu pensii sub 1.000 de RON, precum şi asigurarea recondiţionării şi dotării până în 2016 a ambulatoriilor de specialitate din spitale. Cei de la ARD doresc o nouă lege a sănătăţii, după eşecul de la începutul acestui an a actului normativ de reformă a sănătăţii promovat de guvernul Boc, dezvoltarea sistemului de urgenţă prin componentele sale SMURD, ambulanţă, UPU, precum şi informatizarea sistemului sanitar şi crearea unei baze de date unice pentru toate instituţiile publice.
USL şi ARD, cu gândul la autostradă
Nici în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi USL şi ARD nu se lasă. Astfel, USL se angajează ca în patru ani să finalizeze autostrada Bucureşti – Arad (Coridorul IV pan-european), dar să finalizeze şi autostrada Bucureşti – Iaşi şi Iaşi – Chişinău. Pentru legătura dintre Transilvania şi Moldova se va demara proiectul autostrăzii Târgu-Mureş – Iaşi. Sursele politice susţin că USL intenţionează şi demararea proiectului autostrăzii Bucureşti – Craiova, promisiune inclusă de altfel şi în programul de guvernare al PSD din 2008. ARD doreşte, la rândul său, continuarea, finalizarea investiţiilor deja începute în care o importanţă majoră o au finanţările europene şi parteneriatele public-privat.
Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavodă, obiectiv comun al programelor de guvernare USL – ARD
Finalizarea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă reprezintă un obiectiv comun al programelor de guvernare USL – ARD. Ambele formaţiuni politice doresc finalizarea grupurilor 3 şi 4, de câte 700 MW, de la Centrala nuclearã de la Cernavodã prin atragerea investitorilor străini şi finalizarea integrãrii sistemului energetic naţional cu cel european. În timp ce USL doreşte un program naţional pentru educarea populaţiei în vederea economisirii energiei, protecția mediului și utilizarea locală a unor resurse energetice regenerabile, ARD vrea, printre altele, realizarea tehnicã şi instituţionalã a mix-ului de energie, reducerea intensităţii energetice a economiei naţionale, continuarea procesului de privatizare a domeniului privat al statului în domeniul energiei şi creşterea gradului de interconectare a sistemului energetic naţional cu sistemul energetic european. Potrivit programului de guvernare al ARD, strategia energeticã naţionalã pe termen lung (2013 – 2035) va fi adoptatã prin lege pentru a oferi un cadru strategic clar şi predictibil, necesar dezvoltãrii sistemului energetic, sistemul de case pasive va fi extins, dioxidul de carbon va fi captat şi stocat şi va fi încurajatã discriminarea pozitivã a consumatorilor vulnerabili de energie.
La capitolul justiţie, atât USL cât şi ARD doresc depolitizarea unor structuri
În timp ce USL militează pentru depolitizarea DNA şi a Parchetelor, ARD susţine că doreşte depolitizarea Curţii Constituţionale a României şi a Avocatului Poporului, soluţionarea justă a problemei proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist, respectarea principiului celerităţii în actul de justiţie, uniformizarea practicii judiciare şi eliminarea cauzelor de nefinalizare pe fond a proceselor penale. De altfel, ARD subliniază că doreşte o justiţie integrã, independentã politic, transparentã, care sã apere statul de drept, drepturile cetăţeanului şi democraţia în România, obiectivele de guvernare ale capitolului referitor la „Justiţie şi politici anticorupţie” referindu-se în principal la îndeplinirea obiectivelor din MCV pentru ridicarea acestui mecanism, consolidarea responsabilitãţii justiţiei şi a profesionalismului magistraţilor. (C.C.)