Uniunea Națională a Judecătorilor din Românie (UNJR) și-a arătat, vineri, susținerea unei propuneri de modificarea a legilor justiției, combătând votul negativ dat acum de procurori, inclusiv prin faptul că o propunere similară a fost susținută de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, în propriul proiect de management din 2016.
O altă propunere de modificare a legilor justiţiei, făcută de ministrul justiţiei Tudorel Toader, a fost că „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale şi netemeinice”. Unele voci din societate au afirmat că o asemenea prevedere ar afecta independenţa procurorului.
Actuala reglementare din Legea 304/2004, la art. 64 alin. 3, prevede că “soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale”.
Poziţia UNJR, transmisă ministrului justiţiei, a avut în vedere faptul că “necesitatea unui control şi pe temeinicie a fost subliniată de procurorul şef DNA în proiectul de management pe care l-a făcut în 2016”.
Astfel, la “alte măsuri (care) au vizat sporirea eficienţei” procurorilor DNA, a fost şi “emiterea unui ordin prin care procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie examinează din oficiu legalitatea măsurilor procesuale şi ale soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procurorii şefi secţie şi de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale” .
De asemenea, la pagină 13 din acelaşi proiect/raport, unde se vorbeşte despre “creşterea rigorii în activitatea de urmărire penală şi îmbunătăţirea calităţii actelor întocmite în dosarele penale”, procurorul şef DNA afirmă:
“În interesul creşterii calităţii soluţiilor a fost adoptat şi un ordin (Ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit căruia procurorii şefi adjuncţi ai direcţiei examinează din oficiu temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale şi ale soluţiilor altele decât cele de trimitere în judecată dispuse de procurorii şefi secţie şi de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale.”
“Aşadar, dacă procurorii şefi din DNA pot examina «temeinicia şi legalitatea» netrimiterilor în judecată, nu vedem care ar fi problema să le examineze cu atât mai mult pe cele de trimitere“, a susţinut UNJR în poziţia trimisă ministrului justiţiei.
Uniunea Națională a Judecătorilor
comunicat de presă
“Observăm că se pierde din vedere deseori de către procurorii şefi faptul că aceştia nu sunt acuzatori, cum erau reprezentanţii procuraturii din perioada sovietică, ci sunt reprezentanţi ai Ministerului Public care, conform Constituţiei, «reprezintă interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor». Tocmai din acest motiv s-a şi optat ca procurorii să fie magistraţi şi nu «agenţi ai statului»”, au arătat reprezentanții UNJR.
“Apărarea ordinii de drept nu înseamnă doar a reţine, propune pentru arestări şi trimite oameni în judecată, ci şi discernământ când acţionezi în numele legii şi îngrădeşti drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Procurorii îşi desfășoară activitatea sub control ierarhic. De partea cealaltă, independenţa procurorului se caracterizează prin imposibilitatea şefilor ierarhici de a le impune soluţii, dar în niciun caz la îngrădirea atribuţiilor acestora de a verifica temeinicia şi legalitatea lucrărilor procurorilor ierarhic inferior, atribuţii care sunt în concordanţă cu Constituţia”, au mai precizat reprezentanții UNJR.
“Trimiterea în judecată a unei persoane este o măsură cu consecinţe negative deosebite asupra vieţii unei persoane, motiv pentru care procurorul ierarhic superior are obligaţia de a fi primul care să verifice dacă măsurile/soluţiile sunt legale şi temeinice“, au concluzionat reprezentanții UNJR.
R.D.