Material prezentat de Fundația România Autentic
România este una dintre puţinele ţări europene care deţin aproape toate tipurile de ecosistem de pe Bătrânul Continent. Şi oricât de greu ar fi de crezut, ţara noastră are şi un deşert. De mici dimensiuni, dar totuşi un deşert.
Este vorba de dunele de nisip care înconjoară localitatea Dăbuleni din sudul judeţului Dolj, dune care alcătuiesc o suprafaţă compactă totală de circa 80.000 de hectare, care-i conferă astfel aparenţa unui adevărat deşert. Practic, aici se poate vorbi despre unicul deşert din Romania, în localitatea Dăbuleni găsinddu-se, de altfel, singurul Muzeu al Deşertului din ţara noastră.
La ora actuală, în România există aproximativ 220.000 de hectare acoperite cu dune de nisip, însă doar 80.000 de hectare sunt situate compact în jurul localităţii Dăbuleni, sub forma unei întinderi continue de teren acoperite de nisip. Astfel, sudul Judeţului Dolj este şi cea mai aridă zonă din ţară. „Deşertul oltenesc” este unul foarte nou între peisajele ţării. În trecutul apropiat, zona era plină de dune peste care creşteau însă diverse specii ierboase, care apoi se uscau pe timpul verii. Dunele erau înconjurate de păduri de salcâmi şi vii, acestea din urmă fiind plantate după o metodă unicat pe plan mondial.
La începutul anilor 1970, autorităţile de atunci au defrişat pădurile şi au irigat zona cu apă din Dunăre pentru a alimenta un institut local de cercetări agricole experimentale.
Însă după anul 1990, oamenii au realizat că tăierea completă a pădurilor a dus la aridizarea accelerată a climei, fapt care face ca singurele culturi agricole care să dea randament la Dăbuleni, sunt cele de pepeni. Autorităţile locale au demarat recent un program de reîmpădurire pentru a permite din nou cultivarea de piersici, viţă de vie, lucernă şi cartofi.
„Fasolița africană”
Fermierii s-au hotărât să exploateze mai bine terenul arid care, în ultimii ani, în lipsa irigaţiilor, se transformă în deşert. Astfel, ei au aclimatizat soiuri care trăiesc în regiuni tropicale şi spera să iasă în profit, în locul numit…„Sahara Olteniei”. Unul dintre ele este fasolița africană. Se simte bine în zonele deşertice dar specialiştii de la staţiunea de cercetări agricole din Dăbuleni au aclimatizat-o foarte bine şi în nisipurile încinse ale Olteniei.
Este foarte bogată în proteine, acizi esenţiali, este foarte bună pentru digestie. Reuşeşte să supravieţuiască în solul nisipos pentru că rădăcinile ei se duc foarte mult în pământ
Reta Drăghici
cercetător
Localnici s-au lăsat convinşi şi au început să cultive acest tip de fasole, mai ales că în zonă agricultura era compromisă din cauza secetei puternice. Mii de hectare din Sudul Olteniei se afla într-un proces intens de deşertificare. Această femeie cultivă fasoliță africană în grădina ei şi la câmp.
Pe lângă fasolea venită din Africa au apărut, în ultima vreme, şi cartofii dulci, veniţi din Brazilia, Coreea sau sudul Chinei. Primele seminţe au fost aduse anul trecut de nişte oameni de afaceri coreeni. Planta – înrudită cu bananele – a prins foarte repede. Are un indice glicemic scăzut şi este recomandată în dietele cu puţine calorii.
În această zonă, în mod tradiţional, se cultivau roşii, castraveţi şi ardei, dar lipsa apei a distrus de multă vreme orice încercare. La staţiunea de cercetare din Dăbuleni sunt şi culturi experimentale de arahide.
Olimpia Diaconiuc