Cel puţin 262 de copii au fost ucişi şi 415 răniţi în atacuri în cele aproape 100 de zile de război din Ucraina, anunţă UNICEF, precizând că 5,2 milioane de copii ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară. De asemenea, UNICEF avertizează că războiul a provocat o criză acută a protecţiei copilului, copiii care fug de violenţă fiind expuşi unui risc semnificativ de separare de familie, de violenţă, abuz, exploatare sexuală şi trafic. Majoritatea au fost expuşi la evenimente profund traumatizante.
”Aproape 100 de zile de război din Ucraina au avut consecinţe devastatoare pentru copii, la o amploare şi o viteză nemaiîntâlnite de la al Doilea Război Mondial, a afirmat astăzi UNICEF. Trei milioane de copii din Ucraina şi peste 2,2 milioane de copii din ţările care găzduiesc refugiaţi au acum nevoie de asistenţă umanitară. Aproape doi din trei copii au fost strămutaţi din cauza luptelor. Pe baza informaţiilor verificate de OHCHR, în medie mai mult de doi copii sunt ucişi şi mai mult de patru sunt răniţi în fiecare zi în Ucraina – mai ales în atacuri cu arme explozive în zonele populate”, conform UNICEF.
De asemenea, infrastructura civilă de care depind copiii continuă să fie deteriorată sau distrusă, până acum cel puţin 256 de unităţi sanitare şi una din şase „Şcoli sigure” susţinute de UNICEF în estul ţării fiind afectate până acum. Sute de alte şcoli din toată ţara au fost, de asemenea, avariate. Condiţiile pentru copiii din estul şi sudul Ucrainei, unde luptele s-au intensificat, sunt din ce în ce mai grave, susţine organizaţia.
„1 iunie este Ziua Internaţională a Copilului în Ucraina şi în întreaga regiune”, a declarat Directorul Executiv al UNICEF, Catherine Russell, adăugând că „în loc să sărbătorim această zi, ne apropiem cu gravitate de 3 iunie – cea de-a 100-a zi a unui război care a devastat vieţile a milioane de copii. Fără o încetare urgentă a focului şi o negociere a păcii, copiii vor continua să sufere – iar consecinţele războiului vor avea impact asupra copiilor vulnerabili din întreaga lume”.
UNICEF avertizează, de asemenea, că războiul a provocat o criză acută a protecţiei copilului. Copiii care fug de violenţă sunt expuşi unui risc semnificativ de separare de familie, de violenţă, abuz, exploatare sexuală şi trafic. Majoritatea au fost expuşi la evenimente profund traumatizante. Aceşti copii au nevoie urgent de siguranţă, stabilitate, servicii de protecţie a copilului şi sprijin psihosocial – în special cei care sunt neînsoţiţi sau au fost separaţi de familiile lor. Mai mult decât orice, au nevoie de pace.
În acelaşi timp, războiul şi strămutările în masă distrug mijloacele de trai şi oportunităţile economice, lăsând multe familii fără venituri suficiente pentru a-şi satisface nevoile de bază şi incapabile să ofere sprijin adecvat copiilor lor, mai arată organizaţia.
UNICEF continuă să ceară o încetare imediată a focului în Ucraina şi să protejeze toţi copiii de suferinţe. Acest lucru include încetarea utilizării armelor explozive în zonele populate şi atacurile asupra infrastructurii civile. UNICEF face un apel pentru acces umanitar deplin pentru a ajunge în siguranţă şi rapid la copiii aflaţi în nevoie, oriunde s-ar afla.
UNICEF şi partenerii săi acţionează pe teren în Ucraina şi în ţările vecine, lucrând pentru a oferi copiilor şi familiilor acestora asistenţă umanitară, inclusiv servicii de protecţie a copiilor, apă şi canalizare, sănătate, nutriţie şi educaţie.
În Ucraina, UNICEF şi partenerii au distribuit materiale medicale şi pentru sănătate esenţiale pentru aproape 2,1 milioane de oameni din zonele afectate de război; au facilitat accesul la apă sigură pentru peste 2,1 milioane de oameni care trăiesc în zone în care reţelele de apă au fost deteriorate sau distruse; au furnizat suport în domeniul sănătăţii mintale şi sprijin psihosocial la peste la peste 610.000 de copii şi îngrijitori; şi au oferit materiale educaţionale pentru aproape 290.000 de copii. Aproape 300.000 de familii vulnerabile s-au înregistrat pentru un program al UNICEF şi al Ministerului de Politicii Sociale de asistenţă umanitară prin acordarea de numerar.
În ţările care găzduiesc refugiaţi, UNICEF sprijină sistemele naţionale, municipale şi locale care oferă servicii esenţiale şi protecţie, în special pentru copiii cei mai vulnerabili. Aceasta include instruire pentru combaterea traficului de persoane pentru poliţiştii de frontieră; extinderea oportunităţilor de învăţare şi integrarea copiilor refugiaţi în şcoli; procurarea de vaccinuri şi materiale medicale; şi stabilirea de centre de joacă şi de învăţare care să ofere copiilor mici un sentiment de normalitate şi răgaz atât de necesar. Douăzeci şi cinci de centre Blue Dot UNICEF-UNHCR – spaţii sigure care oferă sprijin şi servicii pentru familiile aflate în mişcare, au fost înfiinţate de-a lungul rutelor de tranzit majore în Moldova, România, Polonia, Italia, Bulgaria şi Slovacia. În Moldova, peste 52.000 de refugiaţi, majoritatea în gospodăriile conduse de femei, au fost beneficiat de un program multifuncţional UNICEF-UNHCR de asistenţă prin acordare de numerar.
În România, UNICEF şi partenerii săi – Guvernul, autorităţile judeţene şi locale, ONG-urile partenere, UNHCR şi alte agenţii ONU – au înfiinţat până acum centre Blue Dot la punctele de frontieră de la Sighetu Marmaţiei, Siret, Isaccea, Albiţa, Huşi şi în Braşov şi Bucureşti pentru a oferi sprijin şi continuitate de servicii copiilor şi femeilor, în special celor mai vulnerabili, cum ar fi minorii neînsoţiţi, copiii cu dizabilităţi şi copiii din centrele rezidenţiale. Alte Blue Dot-uri vor deveni funcţionale în Bucureşti în următoarele săptămâni. Peste 39.500 de femei şi copii refugiaţi au primit, până în prezent, servicii în aceste „puncte albastre”. UNICEF sprijină, de asemenea, continuarea educaţiei copiilor refugiaţi ucraineni prin şcolile comunitare ucrainene şi susţine accesul refugiaţilor la şcolile româneşti.
UNICEF a lansat şi un apel la strângerea de fonduri în valoare de 624,2 de milioane USD pentru a sprijini răspunsul său umanitar în interiorul Ucrainei şi un apel la strângerea a 324,7 de milioane USD pentru răspunsul său în ţările care găzduiesc refugiaţii.
Adina Silav