Premierul ungar Viktor Orban i-a adus la capătul răbdării pe colegii lui din Consiliul European din cauza blocajelor constante în privința Ucrainei, iar efectul va fi că Ungaria va primi un portofoliu slab în următoarea Comisie Europeană, au declarat pentru Politico trei diplomați familiarizați cu discuțiile.
În ultimii doi ani, Viktor Orban a încercat să blocheze sau să întârzie ajutoarele pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Federației Ruse. De asemenea, a amenințat că va bloca negocierile de aderare ale Ucrainei la UE.
Ungaria ar vrea să păstreze portofoliul Extinderii UE, care presupune o influență semnificativă în discuțiile privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Guvernele celorlalte state nu au niciun apetit pentru ca actualul comisar al Budapestei, Olivér Várhelyi (sau orice alt ungur), să continue într-un rol atât de important, au spus cei trei diplomați.
Orban este în mod constant cel mai apropiat aliat al președintelui rus Vladimir Putin în UE, iar liderii europeni sunt din ce în ce mai exasperați de tergiversarea sa în privința sancțiunilor și de opoziția sa față de livrarea de fonduri către Kiev.
Aproape că nu se pune ”nici măcar problema” ca Ungariei să i se permită să păstreze controlul asupra vreunui mandat puternic, a declarat un diplomat, care, la fel ca ceilalți, a solicitat anonimatul pentru a discuta acest subiect sensibil.
Comisia Europeană a declarat că guvernele și viitorul președinte ales al Comisiei trebuie să aleagă următorii comisari și că nu va anticipa sau influența aceste decizii.
În iulie, ungurii vor prelua și președinția rotativă semestrială a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce le va permite să stabilească agenda.
Cu toate acestea, Ungaria își păstrează speranța că Várhelyi va rămâne în postul său, pe care îl ocupă din 2019, după ce a fost propus de Orban și s-a ocupat de eforturile blocului de a aduce noi membri în club.
Dar Várhelyi a fost acuzat că subminează politica față de statele candidate la UE, creând confuzie în recenta confruntare cu Georgia în legătură cu legea „agentului străin” a țării din Caucazul de Sud. Noua legislație este condamnată de statele UE; fiind văzută ca o modalitate prin care partidul de guvernământ de la Tbilisi reprimă presa de opoziție și ONG-urile.
Budapesta a încercat anterior să introducă propria versiune a normelor de tip rusesc, dar s-a lovit de opoziția Bruxelles-ului și a instituțiilor juridice europene.
”După acest episode dezastruos cu Várhelyi și după modul în care Orbán o atacă [președinta Comisiei, Ursula] von der Leyen, nu există nicio șansă ca ea să ofere ceva important către cineva din apropierea lui”, a declarat același trimis. Nici biroul lui Várhelyi, nici Ministerul ungar de Externe nu au răspuns la solicitările de comentarii.
Un al patrulea diplomat și-a exprimat anterior îngrijorarea cu privire la rolul lui Várhelyi în negocierile de aderare, având în vedere că Ungaria s-a opus în mod deschis aderării Ucrainei.
”Asta primim dacă punem vulpea să aibă grijă de coteț”, a declarat diplomatul pentru Politico.
Numirea lui Várhelyi în urmă cu cinci ani a fost văzută în general ca o ”ofertă de pace” pentru a menține guvernul de dreapta al Ungariei de partea Bruxelles-ului. La fel a fost și în cazul Marii Britanii, care a primit un portofoliu economic de top în 2014, după ce liderul conservator David Cameron promisese un referendum pentru Brexit în 2013, în ideea naivă de a opri tendințele eurosceptice.
T. S.