Economia Ungariei se menține pe o tendință de recesiune, înregistrând al patrulea trimestru consecutiv de scădere a PIB, principala explicație fiind presiunea inflației.
Biroul de Statistică de la Budapesta a comunicat o contracție economică de 0,3% în trimestrul al doilea, în comparație cu trimestrul anterior. Astfel, economia Ungariei se menține în recesiunea tehnică în care a intrat în al treilea trimestru al anului trecut. Aceasta este cea mai lungă serie de rezultate negative din 1995, când a fost introdus acest sistem de calculare a PIB. Spre comparație, în marea criză financiară din 2008-2009, Ungaria a înregistrat consecutiv doar trei trimestre de scădere și unul de stagnare. Diferența este că, acum, ratele de scădere sunt mai mici, pentru că în 2009, s-a ajuns la o scădere de 4%.
O analiză a băncii ING arată că recesiunea din T2 a apărut contrar previziunilor, care arătau o ușoară creștere, iar acum sunt șanse mari ca Ungaria să termine anul 2023 pe minus.
În T1, Ungaria a înregistrat o scădere anuală a PIB de 0,4%. Această tendință negativă face ca PIB-ul în T2 2023 calculat în comparație cu T2 2022 să înregistreze o scădere de 2,4%.
Cele mai mari contribuții la scăderea economică au venit dinspre industrie și servicii, în timp ce agricultura și serviciile de sănătate au avut o contribuție pozitivă.
Per total, primul semestru a însemnat o reducere anuală a PIB de 1,7%, ceea ce face ca prognoza inițială de creștere economică de 1,5% pentru tot anul să devină nerealistă. De altfel, mesajul guvernului s-a referit la obiectivul de a evita ca 2023 să se termine pe minus, pe baza unor măsuri care nu vor avea un impact fiscal suplimentar.
Economia României a înregistrat în T2 o creștere trimestrială de 0,9% și de 1,1% față de anul precedent.
Ungaria a avut în 2022 un PIB de peste 170 miliarde de euro, sub cel al României (290 de miliarde de euro). Singura veste oarecum pozitivă pentru economia Ungariei din această perioadă a fost scăderea inflației anuale, de la 20,1% în iunie la 17,6% în iulie, nivelul minim din august 2022.
Ungaria are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aceste rate fiind la un nivel dublu față de România, Polonia sau Cehia. O analiză publicată de Intellinews arată care sunt factorii care au adus Ungaria în această situație:
1. Devalorizarea intenționată a forintului ca metodă de a crește în competitivitate. Ungaria este o economie deschisă, orientată spre export, principala piață fiind UE. Creșterea de productivitate în Ungaria a înregistrat o rată medie anuală de 0,8% între 2010 și 2022, jumătate față de media UE. Ungaria a investit puțin în educație și sănătate, domenii care asigură competitivitatea pe termen lung. Deci, guvernul de la Budapesta s-a simțit obligat să permită devalorizarea continua a forintului, pentru a menține competitivitatea. În clasamentul IMD al competitivității, Ungaria a căzut de pe locul 39 pe locul 46. România se află pe locul 48.
În ultimii 5 ani, forintul a pierdut aproximativ 25% din valoare în comparație cu euro, ceea ce înseamnă că, anual, câteva puncte procentuale s-au adăugat la inflație.
Evoluția forintului în raport cu euro din ultimii ani
2. Cheltuielile bugetare pe deficit. În 2022, deficitul a fost justificat de criza pandemică. În 2021, tendința a fost accelerată de apropierea alegerilor parlamentare. Guvernul FIDESZ, pentru a-și asigura favorabilitatea populației, a continuat să cheltuiască pe deficit, a scăzut o serie de taxe și a acordat subvenții suplimentare. În 2022, deficitul bugetar a fost de 6,2% din PIB.
3. Creșterea constantă a masei monetare M2 în ultimii 5 ani, de la 2,5 trilioane de forinți la peste 4 trilioane.
4. Investiții făcute prost. Deși investițiile au efectul de creștere a productivității, această regulă nu se aplică atunci când resursele sunt alocate greșit, prin:
a) Investiții publice de ”prestigiu”, cum ar fi stadioane de fotbal sau achiziții de bănci și companii de telecom.
b) Investiții private viciate prin subvenții sau credite preferențiale.
5. Banca Centrală a Ungariei a anunțat pierderi masive – 400 mld. HUF în 2022, cu o prognoză de 2.000 de miliarde de forinți pentru 2023. Cauza o reprezintă multitudinea de programe publice cu credite subvenționate și creșterea costurilor de credit. Guvernul și-a exprimat intenția de a schimba legea băncii centrale, cu introducerea posibilității de reportare a pierderilor, pentru a se compensa eventual cu profiturile din viitor. O bancă centrală poate funcționa pe pierdere, însă costul este erodarea încrederii.
6. Corupția este o cauză a inflației. Rapoartele Transparency International au pus Ungaria pe primul loc în rândul celor mai corupte state din UE. Majoritatea achizițiilor publice se fac la prețuri umflate, pentru alimentarea rețelei de corupție sistemică.
În schimb, guvernul ungar aduce în față alte trei explicații pentru inflația mare, care nu țin la o analiză atentă:
-
Războiul din Ucraina. Polonia, România, Slovacia sau Cehia sunt lovite de consecințele războiului, dar au inflația la jumătate.
-
Prețurile mari la energie. Ungaria este legată de contracte pe termen lung cu Rusia, la prețuri confidențiale. Deși prețurile engros pentru energie și gaze au scăzut în ultimele 6-9 luni, prețurile pentru consumatorii finali din Ungaria au rămas mari.
-
Creșterea artificială a prețurilor din partea companiilor multinaționale. Astfel de companii multinaționale sunt prezente și în celelalte state din regiune, deci aceasta nu poate fi o explicație pentru diferența de inflație. Companiile multinaționale din Ungaria din domeniile retail și energie plătesc taxe suplimentare, care se reflectă în prețurile finale, deci în inflație.
”Guvernul pare să aibă un picior pe accelerație (cheltuielile pe deficit mare) și celălalt picior pe frână (creșterea dobânzilor la peste 15%), deci nu e clar cine e la volan. Gradul mare de incertitudine contribuie la inflație”, se arată în analiza citată.
Autorii materialului afirmă că nu sunt perspective pentru o schimbare a factorilor enumerați în viitorul previzibil. Deci, inflația din Ungaria se va menține la niveluri mult mai mari față de alte state UE. Obiectivul guvernului de a aduce inflația la o rată sub 10% este nerealistă. Inflația la produse alimentare este de 29%, ceea ce înseamnă că pensionarii și salariații obișnuiți sunt cei mai afectați.
V. Bârleanu