Camera Deputaților a avizat favorabil reținerea și arestarea politicianului maghiar
Situaţia parlamentarului pentru care DNA a cerut şi a obţinut aviz de arestare preventivă încă din 3 decembrie 2014 a generat un şir de reacţii guvernamentale şi politice, după ce avocatul lui Marko Attila, Eugen Iordăchescu, a afirmat că nu crede că statul maghiar îl va lăsa pe deputat pe mâna DNA în condiţiile în care acesta ar fi beneficat de „protecţia premierului Ungariei”.
Procurorii anticorupţie nu ceruseră, pănă săptămâna trecută, un mandat european de arestare, singura procedură prin care parlamentarul-fugar Marko Attila poate fi predat pentru continuarea investigaţiilor DNA în dosarul fraudelor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Într-un alt dosar, deputatul UDMR a fost condamnat la sfârşitul anului trecut la 3 ani cu suspendare pentru retrocedarea ilegală a clădirii şcolii din Sfântu Gheorghe.
Deocamdată se află în Republica Ungară, la Budapesta. El a primit protecţie din partea premierului ungariei Viktor Orban, deci el se regăseşte pe teritoriul statului maghiar. S-a apreciat că în ceea ce-l priveşte pe domnul Marko Attila demersurile judiciare sunt de natură a provoca o puternică reacţie de stat că s-a încălcat dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil şi de aceea s-a decis să i se acorde protecție
Eugen Iordăchescu
avocat
Luni, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român a răspuns şi unor interpelări parlamentare pe marginea situaţiei judiciare a lui Marko Attila, explicând, printr-un comunicat de presă, că nu are nicio competenţă, pentru moment în soluţionarea situaţiei.
La nivelul Uniunii Europene, arestarea si predarea persoanelor date in urmarire internationala intre statele membre se realizeaza prin intermediul institutiei mandatului european de arestare
comunicat MAE
Conform Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului privind mandatul european de arestare, această procedură a înlocuit sistemul de extrădare, obligând fiecare autoritate judiciară din statele membre UE să recunoască şi să aprobe, în urma unor controale minime, predarea persoanei vizate. Conform preambulului Deciziei-cadru, „rolul autorităţilor centrale se limitează la sprijin practic şi administrativ”, punerea în executare a unui mandat european de extrădare putând fi oprită doar în situaţia în care infracţiunea a fost amnistiată, persoana în cauză nu poate răspunde penal pentru faptele sale din cauza vârstei sau dacă a fost deja pronunţată o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă de către autorităţile judiciare dintr-un alt stat membru.
Conform procedurilor europene de predare la care şi România şi Ungaria sunt parte, situaţia juridică a lui Marko Attila poate fi rezolvată doar după ce DNA solicită instanţei competente emiterea unui mandat de arestare şi ulterior a unui mandat european de arestare. Confrom procedurilor, persoana căutată intră în lista de „wanted” a Europol, fiecare dintre autorităţile statele membre fiind obligată să-l caute. După ce este identificată persoana căutată, instanţa din acea ţară se pronunţă asupra predării. Refuzul atrage consecinţe în aplicarea tratatelor europene privind cooperarea judiciară europeană, abia din acel moment putând fi invocat un rol al Guvernelor în gestionarea unei potenţiale situaţii de conflict pe care Consiliul European o poate sancţiona.
Mihaela Chiper