Banca Națională a Ungariei (MNB) a impus amenzi în valoare de 1,2 miliarde de forinți (3,8 milioane de euro) pentru 35 de bănci comerciale care funcționează pe teritoriul ungar, pentru creșterea ilegală a comisioanelor și taxelor, potrivit publicației Budapest Business Journal.
De asemenea, Banca Centrală a cerut ca 33 de bănci să returneze banii către clienții afectați și să demonstreze că s-au conformat, până pe 15 mai.
Cele mai mari amenzi le-au încasat MKB Bank și Raiffeisen Bank (98 milioane forinți/ 313.000 euro).
Laszlo Windisch, vice-guvernator al MNB, a afirmat că aproximativ 10 miliarde de forinți (32 mil. €) se vor întoarce către ”câteva sute de mii de clienți” ca returnări ale sumelor încasate ilegal.
Banca Centrală de la Budapesta a constatat următoarele încălcări ale legii din partea băncilor comerciale:
- nu au specificat în contracte care sunt motivele care ar putea duce la creșterea comisioanelor;
- nu au informat clienții despre schimbările defavorabile din contracte, cu cel puțin două luni înainte de producerea acestora și despre dreptul acestora de a-și rezilia contractul în această perioadă, fără costuri suplimentare;
- unele bănci au introdus comisioane retroactive, pentru tranzacții inițial netaxate.
Acesta este cel mai recent episod din disputa pe care care guvernul ungar o are cu sistemul bancar, în contextul în care creditele contractate de populație în monede străine reprezintă o problemă socială gravă.
Executivul condus de Viktor Orban a preluat, neoficial, și conducerea Băncii Centrale, aspect care a adus critici severe din partea Comisiei Europene.
În ultimii ani, guvernul a taxat suplimentar profiturile băncilor și încercat interzicerea împrumuturilor în alte valute decât forintul. Mulți cetățeni ungari au intrat în incapacitate de plată după declanșarea crizei economice, din cauza ratelor la bănci, pentru creditele contractate în special în franci elvețieni.
În prezent, cota de piață a băncilor străne în Ungaria este de 58%, mai mică decât în România – 75%. Acestea dețin însă o cotă de 70% din totalul creditelor. Premierul Viktor Orban a afirmat în mai multe rânduri că piața bancară din Ungaria ar trebui să fie în proprietatea capitalului ungar, în proporție de peste 50%.
György Matolcsy, guvernatorul băncii centrale de la Budapesta, a afirmat în decembrie 2013 că patru mari bănci străine se vor retrage de pe piața Ungariei în următoarele 18 luni. Cele mai mari șanse pentru o retragere rapidă le au Raiffeisen Bank International și Erste Bank.
Băncile străine care au filiale în Ungaria sunt Raiffeisen, Erste, Intesa Sanpaolo, Unicredit, KBC, Bayern LB, Citi și divizia bancară a General Electric.
În România, în condițiile unei creditări slabe, băncile își mențin profitabilitatea mai ales prin comisioane. De pildă, costurile percepute de bănci pentru viramente între firme au crescut spectaculos în ultimele luni din 2013 și începutul lui 2014.
Pentru firmele care fac plăţi on-line, comisioanele bancare urcă de la 3,5 lei pe operaţiune, cât percepe CEC Bank, de exemplu, până la maximum 21 de lei pe operaţiune, cât percepe BRD, pentru transferuri mai mari de 50.000 de lei. Unele bănci practică o serie de comisioane uriaşe şi la administrarea contului deschis. BCR percepe 20 de lei pe lună pentru administrarea contului persoanelor fizice.
Pentru alte operaţiuni mai noi, cum ar fi transmiterea de extrase de cont prin mesaje swift pentru clienţi, BCR percepe 150 de lei pentru primul cont şi 30 de lei pe lună pentru cel de-al doilea. Când o firmă virează bani în contul altei firme, banca percepe comisioane de la ambele firme, deci aceeaşi operaţiune bancară este taxată de două ori.
De asemenea, tot băncile din România sunt cele care au inventat comisionul de încasare, respectiv un cost perceput de fiecare ghișeu inclusiv atunci când un client al băncii își plătește rata.
Vlad Bârleanu