Senatorul independent Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai propune includerea în Codul Penal a conceptului de „regret efectiv”, prin care persoanele care au comis infracțiuni de evaziune fiscală sau de spălare de bani ar putea scăpa de închisoare în anumite condiții. Proiectul de lege se află în dezbaterea Senatului, prima cameră sesizată.
Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai a candidat, în 2014, în locul demisionarului Victor Ciorbea, pe listele Partidului COnservator, din care și-a dat demisia, anul trecut, când a fondat, cu Maria Grapini, Partidul Puterii Umaniste, în cadrul căruia este președintele Consiliului Național. Alfred Antonio este, aparent, un iubitor de artă, cheltuind 335.000 de lei pe operele unor artişti precum Constantin Piliuţă, Nicolae Vermont, Ştefan Luchian, Francisc Şirato şi Zamfir Dumitrescu, fost deputat, dar şi pictor al lui Nicolae Ceauşescu.
Potrivit inițiativei legislative, în Codul Penal se introduce un nou articol și anume art. 152^1 – Regretul efectiv – cu următorul cuprins:
(1) Regretul efectiv înlătură răspunderea penală.
(2) Regretul efectiv intervine dacă se întrunesc cumulativ următoarele condiții:
- a) de bună voie, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracațiune denunță comiterea acesteia, recunoscându-și vinovăția;
- b) prin denunț, persoana care a săvârșit infracțiunea contribuie în mod efectiv la descoperirea faptei;
- c) de la momentul săvârșirii infracțiunii s-au consumat cel puțin 2/3 din termenul de prescripție a răspunderii penale;
- d) persoana care a săvârșit infracțiunea repară prejudiciul cauzat de infracțiune sau compensează valoarea prejudiciului în alt mod;
- e) persoana cae a săvârșit infracțiunea contribuie la stabilirea împrejurărilor săvârșirii acesteia în aflarea adevărului.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare din momentul când sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și c) până la data la care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (2) lit. d) și e).
(4) Se va ține seama de eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii precum și de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii.
(5) Valoarea prejudiciului menționat la alin. (2) lit d) este stabilit prin hotărâre judecătorească.
(6) Regretul efectiv nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni: contra persoanei, viol ,actul sexual cu un minor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, tâlhărie, furt calificat, piraterie, infracțiuni contra siguranței publice, infracțiuni contra sănătății publice, infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate, contra securității naționale, contra capacității de luptă a forțelor armate, infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, a infracțiunilor privind frontiera de stat a României, a infracțiunilor la legislația privind prevenirea și combaterea terorismului, a infracțiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materiilor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, privind activitățile aeronautice civile și cele care pot pune în pericol siguranța zborurilor și securitatea aeronautică, privind protecția martorilor, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, a celor privind traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea și combaterea pornografiei și a celor la regimul adopțiilor.
În expunerea de motive, senatorul susține că inițiativa sa este determinată de nevoia unei noi abordări a politicii penale în concordanță cu normele europene și internaționale în vigoare. El invocă justiția reparatorie sau restaurativă , abordată în cadrul sistemelor proprii de justiție penală de țări precum: Marea Britanie, Franța, Belgia, Statele Unite, Australia, Canada, etc.
„În cadrul justiției restaurative, victimele și daunele au un rol central, iar infractorii sunt tratați într-o manieră mult mai adecvată nevoilor lor”, argumentează senatorul.
„Liberarea de răspundere penală în legătură cu <<regretul efectiv>>, stimulează comportamentul pozitiv al infractorului, fiind percepută de către acesta drept motiv de corectare”, își incheie senatorul expunerea de motive.
R.D.