Un magistrat de la Curtea de Apel Bacău a deschis un proces, la Iaşi, Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în care cere anularea parţială a ordonanţei militare care interzice slujbele religioase. În cererea adresată Curţii de Apel Iași, judecătorul susţine că ordonanţa militară nr. 1 încalcă articolul din Constituţie care prevede că „libertatea credinţelor religioase nu poate fi îngrădită sub nicio formă“, scriu jurnaliștii de la ziaruldeiasi.ro.
Primul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 14 aprilie.
„Pe parcursul istoriei poporului român, s-au consemnat mai multe epidemii de holeră, ciumă sau alte boli contagioase, dar nicăieri în istorie nu există consemnată o măsură de întrerupere a slujbelor bisericeşti în perioada Paştilor“, afirma magistratul a cărui nemulțumire este legată explicit de articolul 2 al primei ordonanţe militare. Judecătorul solicită anularea din textul ordonanței a termenului „religioase“, a sintagmei „fără accesul publicului“ şi a expresiei „la care pot participa maximum opt persoane“.
„Cum prin interzicerea accesului publicului – în speţă a credincioşilor – la serviciu religios care are loc în biserică fără ca Decretul de instituire a stării de asediu să prevadă măcar o restrângere a libertăţii conştiinţei, dispoziţiile atacate au fost emise cu exces de putere deoarece, pe de o parte, pârâtul a încălcat limita componentei proprii în punerea în aplicare a respectivului Decret, dar şi libertatea fundamentală a conştiinţei cetăţenilor români credincioşi ortodocşi“, arată Petrescu.
El mai spune că ordonanţa MAI restrânge libertatea de conştiinţă într-un mod disproporţionat, atingând astfel libertatea de credinţă religioasă.
„Contrar acestor limite ale restrângerii, dispoziţiile a căror anulare o solicit suprimă componenta exterioară a dreptului de libertate religioasă – manifestarea publică a credinţei prin participarea la slujbele religioase în lăcaşul de cult, componentă în lipsa căreia componenta internă devine iluzorie, deci libertatea de credinţă religioasă devine practic inexistentă întrucât, pentru credincioşii sănătoşi este interzis actul esenţial al comuniunii cu Divinitatea – în persoana Fiului lui Dumnezeu Iisus Hristos – şi anume împărtăşania cu trupul şi sângele Domnului, măsură fără precedent în istoria României“, argumentează judecătorul de la Bacău.
Judecătorul mai arată că „obligarea poporului credincios (numit în ordonanţă public) să rămână acasă, în timp ce preotul slujeşte liturghia, goleşte de sens actul liturgic în sine şi reprezintă o ingerinţă nepermisă a statului în rânduiala liturgică a Bisericii Ortodoxe“.
Magistratul care a atacat în instanță închiderea bisericilor are 53 de ani şi în 12 ani a parcurs toate gradele de jurisdicție, de la judecătorie, la curtea de apel. A devenit judecător în 2008, anterior fiind consilier juridic în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău. Este căsătorit cu o profesoară și are trei copii, scriu jurnaliștii ieșeni.