Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, că Valentin Popa, propus pentru funcţia de ministru al educaţiei, este un bun cunoscător al realităţilor şi mecanismelor din sistemul de învăţământ superior, după ce a condus Universitatea din Suceava cu rezultate foarte bune.
„Sigur că se pot evidenţia în cazul oricărei propuneri anumite puncte mai slabe, să spunem, dar în ceea ce mă priveşte aş dori să accentuez aspectele pozitive esenţiale. Aspecte care sunt şi pot fi relevante pentru întreg sistemul românesc al educaţiei, sistem care se confruntă cu o serie foarte diversă de provocări. M-aş bucura să existe solidaritate şi spirit constructiv, eficient manifestate în domeniul educaţiei. Valentin Popa cunoaşte realităţile, cu bune şi cu rele, din domeniul educaţiei şi am încredere că va putea să gestioneze lucrurile din poziţia de ministru al Educaţiei”, a precizat Cîmpeanu pentru Agerpres.
Cîmpeanu a adăugat că, pentru a fundamenta decizii corecte, este necesară o cunoaştere a realităţii. „Este (…) foarte puţin probabil să poţi lua deciziile corecte, chiar dacă te exprimi foarte elevat şi foarte frumos, în condiţiile în care nu cunoşti în profunzime realităţile. Or, colegul rector din Suceava, în toţi anii aceştia de colaborare la nivelul Consiliului Naţional al Rectorilor, a demonstrat nu numai că e un bun cunoscător al realităţilor şi mecanismelor, dar a demonstrat faptul că este un susţinător al sistemului de învăţământ superior în ansamblul său, nu numai al Universităţii din Suceava, pe care a condus-o, în opinia mea, cu rezultate foarte bune„, a mai spus Cîmpeanu.
La rândul său fost ministru al educației, Cîmpeanu şi-a exprimat convingerea că Valentin Popa va susţine demersurile universităţilor româneşti de promovare la nivel internaţional a competenţelor şi ofertei educaţionale. „Dacă mă refer la învăţământul superior, avem de făcut clasificarea universităţilor, evaluarea şcolilor doctorale, avem o serie de provocări ce ţin de mecanismele de finanţare şi de asigurare a echităţii şi dezvoltării în universităţile româneşti. O altă prioritate la nivelul învăţământului superior ar fi aceea de susţinere a eforturilor pentru internaţionalizarea învăţământului superior românesc. Spun acest lucru şi din poziţia de preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei, care reuneşte universităţi dintr-un număr de 111 ţări. Văd foarte bine care sunt priorităţile la nivel internaţional, iar acestea trebuie să fie şi o prioritate a învăţământului superior din România. Or, actuala propunere am motive să cred că va susţine demersurile universităţilor româneşti de promovare la nivel internaţional a competenţelor şi ofertei educaţionale din învăţământul superior”, a mai declarat preşedintele CNR.
El a vorbit, de asemenea, despre priorităţile din învăţământul preuniversitar, arătând că noul curriculum trebuie să îndrepte învăţământul românesc către „achiziţia de competenţe, care să pună elevul cu adevărat în centrul preocupărilor profesorilor” şi să poată genera un interes mai mare din partea profesorilor pentru metode noi şi adaptate la contextul actual.