Adunarea Generală a ONU a adoptat joi, cu câteva ore înainte de a se împlini un an de la invazia Rusiei în Ucraina, o rezoluţie prin care cere Moscovei să pună capăt ostilităţilor şi să se retragă din Ucraina.
Cele şapte ţări care au votat împotriva rezoluţiei sunt Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Mali, Nicaragua şi Eritreea.
O altă ţară importantă care s-a abţinut de la vot, în afara Chinei, este India. Alte 30 de ţări au optat pentru abţinere, între care Iran şi Armenia.
Cu cele 141 de voturi favorabile, susţinerea primită de această rezoluţie care cere retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina este similară cu cea din octombrie, când 143 de ţări au condamnat anexarea mai multor teritorii ucrainene de către Rusia, iar cinci state au votat împotrivă, scrie news.ro.
Presa rusă remarcă, de asemenea, că Serbia se numără prin ţările care au votat în favoarea „rezoluţiei anti-Rusia”.
Începând de miercuri, reprezentanţii a zeci de ţări au venit la tribuna ONU şi s-au exprimat în sprijinul Ucrainei, în timp ce Kievul a îndemnat membrii comunităţii internaţionale să aleagă între „bine şi rău”.
Ce prevede rezoluția
Rezoluţia adoptată reafirmă „angajamentul” faţă de „integritatea teritorială a Ucrainei” şi „cere” Rusiei „să îşi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare de pe teritoriul ucrainean, în cadrul frontierelor ţării recunoscute la nivel internaţional”, o referire la teritoriile anexate de Rusia, inclusiv Crimeea.
De asemenea, solicită „încetarea ostilităţilor” şi „subliniază necesitatea de a obţine, cât mai curând posibil, o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite”.
În ultimul an, în timp ce Rusia şi-a folosit dreptul de veto pentru a împiedica orice acţiune împotriva sa în Consiliul de Securitate, Adunarea Generală – organismul plenar al ONU – a preluat problema formulării unei atitudini faţă de ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Chiar dacă rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu au caracter obligatoriu, ele „nu reprezintă doar o bucată de hârtie”, a transmis şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, considerând documentul o reflectare a preocupărilor comunităţii internaţionale.
Adina Silav