Cei mai expuși abuzurilor sunt etnicii tătari și cei care nu vor să își ia cetățenie rusă
La un an după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, acest teritoriu nu mai este în centrul analizei strategice și al negocierilor diplomatice. Mult mai dramatic și mai spectaculos este ce s-a întâmplat în ultimul an în estul Ucrainei – Donbas, unde Rusia a declanșat un conflict deschis, de tip hibrid, caracterizat prin folosirea unor trupe fără însemne, a opoziției locale, a propagandei și războiului psihologic.
Starea de fapt actuală arată că, prin acțiunile din Donbas, Moscova și-a îndeplinit cele două scopuri majore – paralizarea statului ucrainean din punct de vedere politic, militar și transformarea anexării Crimeei într-un fapt împlinit, care iese treptat de pe agenda discuțiilor. Consecința este că, în cea mai recentă serie de acorduri de la Minsk, nu există nicio referire la peninsula din Marea Neagră. Aceste acorduri au fost încheiate cu sprijinul Franței și Germaniei. Interesul strategic al României este păstrarea legalității internaționale, pentru că o recunoaștere a dreptului Rusiei asupra Crimeei ar pune în pericol zona economică exclusivă de la Marea Neagră și ar încuraja mișcările revizioniste.
Mai multe instutuții media au relatat recent despre situația actuală din Crimeea, iar pasajele citate ar putea ajuta la formarea unei imagini complete.
Washington Post
Crimeea a devenit o zonă ”paria” din punct de vedere economic, pe fondul unei inflații în creștere, penuriei de produse și temerii de război.
Băncile internaționale și-au retras filialele, Visa și Mastercard au dispărut, toată lumea se bazează pe cash pentru a face plățile. Nici băncile, nici companiile din alte domenii din Rusia nu se înghesuie să umple golul lăsat. Nici măcar giganții bancari VTB și Sberbank, controlați de stat. Cele mai multe companii din Rusia nu vor să riște sancțiuni internaționale doar pentru că fac operațiuni comerciale în Crimeea, așa că nu se implică.
Oficialii ruși care au preluat administrarea Crimeei dau vina pentru această situație pe Ucraina și pe aliații săi – SUA și UE.
Starea regiunii dă un semnal despre cum ar putea ajunge și alte regiuni ale Rusiei, în cazul în care SUA și UE ar impune alte sancțiuni economice, pe fondul unui nou eșec al armistițiului din estul Ucrainei.
În urmă cu un an, cei 2 milioane de locuitori ai peninsulei trăiau în Ucraina. Acum, după un vot covârșitor într-un referendum catalogat drept ilegal de Ucraina și de aliații săi, aceștia trăiesc în Rusia, într-un ”turn Babel” economic.
Multe indicatoare de circulație sunt încă în limba ucraineană. Telefoanele fixe folosesc încă prefixul de Ucraina – 380. Ceasurile s-au schimbat însă pe fusul orar al Moscovei. Toți aceșt pași au fost făcuți în sens invers în 1991, când Ucraina a părăsit Uniunea Sovietică, păstrând Crimeea în componență.
Pentru mulți oameni, cea mai mare grijă este prețul alimentelor. Multe produse erau aduse din interiorul Ucrainei, însă refuzul Guvernului de la Kiev de a recunoaște granița înseamnă că firmele nu pot aduce produse în Crimeea. Blocada a sufocat toate tipurile de comerț, în afară de cele cu fructe și legume. Cele mai multe alimente vin din Rusia, cu feribotul, dar vremea proastă poate întârzia livrările timp de mai multe zile.
La periferia capitalei Simferopol, într-un supermarket al grupului francez Auchan, sunt doar trei pachete cu carne de vită, iar carne de pui nu există deloc. În rest, rafturile sunt pline cu lapte și iaurt de un singur sortiment. În Furșet, un lanț de magazine cu acționariat în Ucraina, se găsesc în principal mărfuri din Rusia. Niciun lanț de supermarketuri din Rusia nu a intrat pe piață.
După anexare, președintele Putin a decis dublarea pensiilor și salariilor din sectorul public. Inflația de 38% și creșterea cu 50% a prețurilor la alimente au făcut ca aceste creșteri să fie mai puțin eficiente.
Până în 2020, Moscova a promis alocări bugetare de peste 10 miliarde de dolari, inclusiv pentru infrastructură, însă acestea devin incerte pe fondul recesiunii economice din Rusia.
Un sondaj de opinie recent, realizat de GfK Ucraina, arată că 82% din locuitorii Crimeei vor să fie parte a Federației Ruse, iar peste jumătate spun că stau mai bine din punct de vedere financiar.
Cea mai afectată industrie este turismul – de care depinde una din trei familii. În 2014, numărul turiștilor a scăzut cu o treime, la 4 milioane. 80% din total au fost ruși, față de 25% în 2013. Ucrainenii nu mai sunt în statistică, după ce, cu un an înainte, reprezentau 70%. Declinul ar fi fost mai mare fără măsuri administrative ale Moscovei – un program de subvenții, prin care oficialii și funcționarii de stat au fost încurajați să-și facă vacanța în Crimeea. Ucraina a suspendat sistemul de transport rutier și feroviar către Crimeea, deci rușii nu pot veni decât cu avionul – un drum dus-întors în vara anului 2014 a costat 1.400$/persoană sau cu feribotul prin strâmtoarea Kerci.
Ucraina a pus presiune și pe agricultura Crimeei, pentru că a tăiat furnizarea de apă printr-un canal de irigații. Crimeea are acum apă pentru a iriga doar 12% din tot terenul agricol disponibil. Astfel, fermierii au renunțat la culturi precum orezul și soia, au renunțat la rotația culturilor și au adoptat pe scară largă floarea-soarelui, care afectează calitatea pământului.
Sentimentul de cetate asediată va dispărea doar prin construcția podului de 19 km peste strâmtoarea Kerci, a cărui finalizare este așteptată pentru 2018, cel mai devreme.
The Moscow Times
Locuitorii Crimeei sunt optimiști în legătură cu viitorul lor, în pofida dificultăților curente. Populația tătară resimte în mod negativ aceste schimbări, în contextul experienței istorice dramatice sub ocupațiile rusești.
Toți locuitorii Crimeei se plâng de inflație și de birocrația din afaceri.
Majoritatea acestora vede în aceste obstacole un preț rezonabil pentru sentimentul de securitate asociat cu apartenența la Rusia, în comparație cu războiul din Donbas.
Doar 4% din locuitori se opun anexării de către Rusia, iar 93% sprijină această acțiune.
Salariile au crescut nominal cu 45%, dar au scăzut cu 8,5% în mod real, din cauza inflației de 53,5% calculate până la sfârșitul lunii februarie. Salariul mediu era de 21.619 ruble (354$) la sfârșitul anului 2014. Cu un an înainte, era de 4,012 hrivne, (164$).
Zona de nord a peninsulei este reticentă față de dominația Moscovei. Majoritatea semnelor sunt încă în ucraineană în Bakcisaray, fosta capitală a Hanatului Crimeei, care a controlat peninsula până la cucerirea țaristă din 1783. De asemenea, steagurile rusești sunt doar pe clădirile oficiale. În sud, la Sevastopol și Yalta, toate semnele apartnenței la Ucraina au fost șterse.
În 1944, 230.000 de tătari din Crimeea au fost deportați în Uzbekistan, la ordinele lui Stalin. Peste 100.000 au murit, iar această dramă a devenit un liant social pentru comunitate și un motiv de respingere față de dominația Kremlinului.
Mai mulți lideri ai acestei comunități au fost împiedicați în ultimul an să se întoarcă în peninsulă, iar alții au acuzat tratamente abuzive din partea serviciilor de securitate. Populația tătară reprezintă aprox. 14% din total.
Pentru mulți oameni de afaceri, viața a devenit mai dificilă – regulile rusești sunt mai stricte, și-au pierdut relațiile informale cu reprezentanții administrației fiscale a Ucrainei, iar concurența s-a intensificat – au apărut afaceriști din mai multe zone ale Federației, inclusiv ceceni.
O locuitoare rusofonă din Yalta este optimistă: ”Am crezut că schimbările pozitive se vor produce rapid, dar nu am văzut mult într-un an. Dar cei mai mulți dintre noi sunt pregătiți să rezistăm mult mai mult”.
Kyiv Post
Peste 20.000 de cetățeni au părăsit Crimeea anul trecut, cel puțin jumătate din ei fiind tătari, a declarat liderul tătarilor din Crimeea.
OSCE a raportat că, în ultimul an, s-au înregistrat peste 300 de cazuri de încălcări ale drepturilor omului, iar cel puțin 21 de tătari au fost răpiți.
Preluarea Crimeei de către forțele rusești s-a petrecut pașnic, până pe 18 martie 2014, când a fost atacată o bază militară ucraineană, iar un ofițer a fost ucis. Referendumul pentru secesiunea de Ucraina a fost făcut sub amenințarea armelor, iar, după oficializarea anexării, etnicii ucraineni sunt nevoiți să fugă sau să fie persecutați.
Autoritățile locale se folosesc de militanții înarmați (”omuleții verzi”) pentru a intimida cetățenii. Din ianuarie, a intrat în vigoare o lege pentru protejarea spațiului de Internet al Republicii Crimeea față de ”materialele teroriste sau extremiste”. Asta înseamnă că urmează vremuri grele pentru utilizatorii de social media, bloggeri și activiști civici, tătari sau pro-ucraineni.
Sondajul GfK este criticat, pentru că a fost făcut prin telefon, iar respondenții este posibil să fi fost amenințați.
Locuitorii care nu își fac acte la noile autorități au dificultăți în a-și găsi de lucru. Nimeni însă nu-i obligă să-și predea actele ucrainene. Orice discuție publică despre întoarcerea sub suveranitatea Ucrainei este faptă penală.
Voice of America
Un raport al Freedom House și Atlantic Council of the United States arată că situația drepturilor omului s-a deteriorat în Crimeea, pe parcursul ultimului an – noile autorități discriminează minoritățile, suprimă libertatea de exprimare, forțează locuitorii să adopte cetățenia rusă sau să plece.
Înainte de invazia din februarie 2014 a ”omuleților verzi”, mass-media din Rusia au lansat o campanie de propagandă anti-Ucraina în Crimeea, centrată pe pericolul reprezentat de ”fasciștii ucraineni”.
Pe măsură ce lumea s-a concentrat pe evenimentele din Donbas, noile autorități din Crimeea au început o campanie de represiune împotriva opozanților, în special tătari. Niciuna din cele 600 de școli nu mai oferă educație completă în limba ucraineană.
Vlad Bârleanu
Emanuel Stan