Uniunea Europeană vrea să facă din achiziţiile comune de gaze o măsură de criză destinată să împiedice statele membre să supraliciteze între ele pentru a-şi asigura aprovizionarea cu gaze şi să devină o caracteristică permanentă a strategiei energetice post-Rusia a blocului comunitar, transmite Bloomberg.
Comisia Europeană a propus prelungirea acestei iniţiative pentru a include şi achiziţionarea de hidrogen şi gaze decarbonizate, precum biometanul, potrivit unui document consultat de Bloomberg News. De asemenea, iniţiativa ar putea include şi alte materii prime energetice sau servicii, precum captarea şi stocarea carbonului.
Participarea la platforma de achiziţii comune ar urma să fie voluntară, exceptând situaţia unei noi crize energetice când blocul ar putea decide să facă obligatorie agregarea cererii. În continuare, însă, gazele naturale ruseşti vor fi excluse de la participarea la licitaţiile organizate de Comisia Europeană.
„Această excludere este motivată de războiul demarat de Rusia şi utilizarea energiei ca o armă, iar obiectivul este diversificarea dincolo de combustibilii fosili ruseşti”, se arată în documentul comunitar.
Aceste măsuri arată că, în opinia Bruxelles-ului, măsura de criză destinată evitării creşterilor mari de preţuri la energie înregistrate anul trecut a avut succes şi oferă un model pentru cooperarea viitoare. Cele două licitaţii pentru achiziţii comune de gaze derulate până acum au reuşit să aducă laolaltă cumpărători şi vânzători pentru o cantitate totală de 23 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul a 15% din livrările care, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, veneau în fiecare an din Rusia, scrie Agerpres.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a evocat posibilitatea ca această platformă să fie utilizată şi pentru achiziţionarea de hidrogen şi de asemenea să fie model pentru achiziţionarea de minerale rare necesare pentru tehnologiile verzi.
Propunerea ar urma să fie inclusă în viitorul Pachet de decarbonizare a pieţelor hidrogenului şi gazelor, care în prezent este negociat de statele membre şi Parlamentul European, se menţionează în documentul consultat de Bloomberg. Companiile ar urma să fie obligate să dezvăluie anumite informaţii după negocierile derulate prin intermediul platformei, însă vor trebui să dezvăluie doar volumul, durata şi contrapărţile din orice acord. Preţul plătit pentru gazele livrate nu ar urma să fie făcut public.
Adina Silav