Uniunea Europeană va sabota economia Ungariei dacă Budapesta va bloca un nou ajutor pentru Ucraina la summitul din această săptămână, conform unui plan confidențial elaborat de Bruxelles, citat de publicația Financial Times (FT). Acest pas reprezintă o escaladare semnificativă a luptei dintre UE și cel mai pro-rus stat membru.
Într-un document redactat de oficiali UE, este schițată o strategie care vizează în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei și determină o prăbușire a forintului și a încrederii investitorilor, cu scopul de a afecta „locurile de muncă și creșterea economică” dacă Budapesta refuză să ridice veto-ul în privința ajutorului acordat Kievului.
Viktor Orban, premierul Ungariei, a promis să blocheze utilizarea bugetului UE pentru a acorda un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro Ucrainei, în cadrul unui summit de urgență care va avea loc joi.
Dacă acesta nu cedează, ceilalți lideri UE ar trebui să promită public că vor opri definitiv toate finanțările UE către Budapesta, cu intenția de a speria piețele, precipitând o cădere a forintului și o creștere a costurilor de creditare, se arată în documentul Bruxelles-ului.
”Aceasta este Europa care îi spune lui Viktor Orbán «Gata, este timpul să intri în rând. Poate că tu ai un pistol, dar noi avem bazooka»”, a declarat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la firma de consultanță Eurasia Group.
Documentul afirmă că, în cazul în care nu se va ajunge la un acord la summitul din 1 februarie, ceilalți șefi de stat și de guvern vor declara public că, în contextul comportamentului neconstructiv al premierului ungar, aceștia ”nu își pot imagina” că fondurile UE vor fi acordate Budapestei.
Fără această finanțare, ”piețele financiare și companiile europene și internaționale ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria”, se arată în document. O astfel de sancțiune ”ar putea declanșa rapid o nouă creștere a costului de finanțare a deficitului public și o scădere a monedei”.
János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, a declarat pentru FT că Budapesta nu știe de amenințarea financiară, dar că țara sa ”nu cedează presiunilor”.
„Ungaria nu stabilește o legătură între susținerea Ucrainei și accesul la fondurile UE și respinge ca alte părți să facă acest lucru. Ungaria a participat și va continua să participe în mod constructiv la negocieri”, a spus acesta.
Ca o recunoaștere a faptului că există o presiune tot mai mare asupra Budapestei pentru a ajunge la un compromis, Bóka a declarat că Budapesta a trimis sâmbătă o nouă propunere la Bruxelles, specificând că este acum deschisă la utilizarea bugetului UE pentru pachetul de măsuri privind Ucraina și chiar la emiterea de datorie comună pentru a-l finanța, dacă se adaugă și modalități prin care Budapesta să se poată retrage ulterior.
Documentul a fost elaborat de un oficial din cadrul Consiliului UE, organismul care reprezintă statele membre, și prezintă vulnerabilitățile economice ale Ungariei – inclusiv ”deficitul public foarte ridicat”, „inflația foarte mare„, moneda slabă și cel mai ridicat nivel din UE al plăților pentru serviciul datoriei ca proporție din produsul intern brut.
Acesta prezintă modul în care „locurile de muncă și creșterea economică . . depind în mare măsură” de finanțarea de peste hotare, din care o mare parte sunt bani din partea UE.
Un purtător de cuvânt al Consiliului UE a declarat că acesta nu comentează scurgerile de informații. Bruxelles-ul și-a mai exercitat pârghiile financiare împotriva statelor membre, cum ar fi în cazul Poloniei și Ungariei din cauza problemelor legate de statul de drept și al Greciei în timpul crizei din zona euro, însă o strategie care să urmărească în mod explicit subminarea economiei unui stat membru ar reprezenta un nou pas important pentru blocul comunitar.
Trei diplomați ai UE au declarat pentru FT că multe țări au susținut planul. ”Starea de spirit a devenit mai dură. Ce fel de uniune avem dacă permitem acest tip de comportament?”, a spus unul dintre ei.
Un altul a spus: „Miza este mare. Este un șantaj”.
Bóka a declarat că Budapesta a dorit „să exploreze posibilitatea unei soluții mai constructive și mai europene” și a propus că ar putea susține planul de 50 de miliarde de euro dacă i s-ar acorda un drept de veto anual asupra plăților. Alte țări UE au refuzat deja această sugestie, deoarece se tem că Orbán ar încerca să blocheze planul în fiecare an și să obțină noi concesii.
Unul dintre diplomați a adăugat că ”în niciun caz” Orban nu va avea drept de veto asupra finanțării.
Deși celelalte 26 de state membre au un ”plan B” pentru a trimite bani Kievului în afara bugetului UE, acest lucru ar necesita ratificarea parlamentelor naționale, ceea ce ar provoca întârzieri și incertitudine.
Mai multe capitale s-au gândit că este fezabil să folosească articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care ar permite Bruxelles-ului să priveze Budapesta de drepturile de vot sau, potrivit unui diplomat, să blocheze plata banilor. Dar alții au respins această idee, având în vedere că este nevoie de sprijin unanim, iar multe țări sunt reticente în a aplica o sancțiune atât de gravă.
Bóka a mai afirmat că, în cazul în care efortul de compromis eșuează, propunerea inițială a Ungariei de creare a unui fond separat pentru Ucraina în afara bugetului UE ar fi preferată de Budapesta.
V. B.