Comisia Europeană și Japonia au anunțat colaborarea în șase proiecte de cercetare care au ca scop creșterea eficienței rețelelor în ceea ce privește transmiterea datelor, potrivit unui comunicat de la Bruxelles.
Unul dintre proiecte presupune construcția de rețele cu o viteză de 5.000 de ori mai mare decât media actuală a vitezei prin bandă largă (broadband) – 100 Gbps față de 19,7Mbps.
Comisia arată există o nevoie presantă pentru rețele noi și mai eficiente, în contextul creșterii masive a cantității de date online, tendință care va continua în următorul deceniu.
Cantitatea de informații produse zilnic este esențială pentru funcționarea unor servicii și aplicații noi – cum ar fi motoare de căutare mai bune sau limitarea aglomerațiilor din traffic. De asemenea, plasarea informațiilor în sistemul ”cloud” va permite interconectarea dispozitivelor wireless – smartphone-uri sau tablete, se arată în analiza Comisiei.
În lume, este generat în fiecare minut un volum de date de 1,7 miliarde de biți. Volumul traficului de date s-a dublat la începutul acestui an față de începutul anului trecut și va crește de 12 ori până în 2018. Aceste volume cresc într-un ritm mai mare decât capacitatea de transport a rețelelor.
Aceste proiecte proiecte vor primi finanțare în valoare de 18 milioane de euro și se referă la provocări precum securitatea cibernetică, eficiența energetică sau traficul de mare intensitate.
Proiectele finanțate sunt următoarele:
1. Strauss – are ca obiectiv creșterea capacității rețelelor de fibră optică la peste 100Gbps.
2. MiWEBA – se referă la alocarea de capacitate, printr-o utilizare mai bună a frecvențelor radio existente, pentru a mări vitezele și conexiunile mobile.
3. NECOMA – va explora noi metode de a mări gradul de securtate a datelor personale în domenii sensibile, cum ar fi arhivele medicale, prin dezvoltarea de noi parametric de evaluare a amenințărilor și a impactului potențial al atacurilor cibernetice.
4. GreenICN – va încerca să asigure o utilizare eficientă a energiei în rețelele de informații; va testa gradul de încredere în rețele, în situații de dezastru (cutremure, uragane), când resursele de energie sunt puține, iar performanța rețelei este vitală.
5. ClouT – va încerca să permită controlul în timp real al senzorilor care controlează operațiuni de tip ”smart city”, cum ar fi consumul de energie, dirijarea traficului sau serviciile de urgență.
6. FELIX – va înfința platforme experimentale commune între UE și Japonia, care vor ajuta universitățile și centrele de cercetare să testeze noi tehnologii de rețea. Aceste platforme noi vor îmbunătăți infrastructura cercetătorilor.
Prezentarea proiectului a avut miercuri la Tokio, cu participarea oficialilor celor două părți și a unor oameni de afaceri și reprezentanți ai centrelor de cercetare și dezvoltare ale unor companii precum Orange, Telefonica, NEC, Panasonic sau Intel.
Într-un clasament publicat la începutul acestui an, România a fost plasată pe locul 5 în lume la viteza medie la Internet, cu 37,4 Mbps. Pe primele patru locuri se aflau Hong Kong, Coreea de Sud, Japonia și Letonia.
Vlad Bârleanu
foto: ldsit.co.uk