Consultările politice continuau miercuri în Ucraina în vederea formării unui guvern de tranziţie care să fie învestit de către Rada Supremă (parlamentul unicameral), în urma destituirii, sâmbătă, a lui Viktor Ianukovici din funcţia de preşedinte, informează AFP.
Un semn al dificultății în identificarea unui compromis, legislativul de la Kiev a amânat pentru joi numirea guvernului, prevăzută inițial pentru marți.
„Trebuie ca decizia să fie luată joi. Nu se poate aștepta mai mult timp”, a spus în parlament președintele interimar Olexandr Turcinov.
Numele cele mai frecvent menționate pentru postul de premier sunt cele ale bancherului și conducătorului mișcării contestatare Arseni Iațeniuk, al oligarhului din opoziție Petro Poroșenko și al fostei șefe a guvernului Iulia Timoșenko.
Timoşenko a precizat că nu candidează pentru post şi că se pregăteşte să plece în Germania pentru a-și îngriji sănătatea.
Fostul campion mondial de box la categorie grea Vitali Kliciko, devenit unul dintre conducătorii mișcării contestatare, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale anticipate din 25 mai.
Guvernatorul regiunii Harkov, Mihailo Dobkin (pro-rus), s-a declarat de asemenea candidat. Campania electorală a început marți, iar înscrierile au loc până la 30 martie.
Occidentalii și Rusia au încercat marți să reducă tensiunile pe tema Ucrainei, unde autoritățile luptă pentru a preveni falimentul economic al țării și pentru a se opune tendințelor separatiste din sudul și estul țării.
După ce a pus la îndoială legitimitatea noilor lideri ucraineni şi a declarat că nu se vede „lucrând” cu un guvern rezultat dintr-o „revoltă”, Moscova a adoptat un ton mai conciliant.
Declarând că se opune organizării unor alegeri prezidenţiale anticipate, ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat că „ar fi periculos şi contraproductiv ca Ucraina să fie obligată să facă o alegere de tipul «fie sunteţi cu noi, fie împotriva noastră»”.
La Washington, secretarul de stat american John Kerry s-a pronunțat în același sens: „Nu este vorba despre un joc, ci despre poporul Ucrainei și despre alegerea viitorului de către ucraineni”.
„Propunem sprijin, nu amestec”, a afirmat și șefa diplomației europene, Catherine Ashton, n contextul în care numărul doi în ierarhia diplomaţiei americane William Burns a sosit la Kiev marţi după-amiaza.
Potrivit ministrului ucrainean interimar al finanțelor, Iuri Kolobov, Kievul are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani și își pune speranțele în organizarea unei conferințe a donatorilor occidentali. Această cerere a fost primită favorabil de țările europene.
Rusia a anunțat în decembrie un credit de 15 miliarde de dolari pentru Ucraina, dar nu a furnizat până acum decât 3 miliarde, făcând și o reducere importantă a prețului gazelor. Livrarea restului împrumutului promis pare însă în prezent incertă, dacă se ține seama de tensiunea actuală între Moscova și Kiev.
Pe de altă parte, președintele interimar Olexandr Turcinov a cerut „să se pună capăt imediat manifestațiilor periculoase de separatism”, fără a cita cazuri concrete. La Sevastopol și Simferopol, în peninsula pro-rusă Crimeea, au avut loc demonstrații la care au luat parte câteva sute de persoane.
Occidentalii nu-și ascund de câteva zile îngrijorarea privind integritatea teritorială a Ucrainei. Ei se tem că actuala criză, ce durează de câteva luni, a adâncit prăpastia dintre estul rusofon şi rusofil, majoritar, şi vestul naţionalist şi ucrainofon.
C.A.