Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, referindu-se la desecretizarea arhivei SIPA, că în cel mai scurt timp va face această procedură. Toader a precizat că trebuie respectate toate procedurile legale.
„Respectând procedurile legale, în cel mai scurt timp, desecretizez arhiva SIPA”, a declarat ministrul justiţiei, Tudorel Toader, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Toader a precizat că nu au existat presiuni asupra sa pentru a lua această decizie.
„Nu m-a presat şi nu mă presează nimeni. Există o lege, 24/2000, privind normele de tehnică legislativă. Normele de tehnică legislativă ne obligă să respectăm anumiţi paşi procedurali. Eu am decis să desecretizez arhiva, pentru că este un subiect care s-a repetat de foarte multe ori în spaţiul public, de regulă la venirea unui nou ministru al justiţiei. Dacă există un interes public constant şi atât de evident pentru conţinutul acestei arhive, sigur interesul public trebuie respectat şi o voi desecretiza. Procedura va fi cea legală”, a mai spus ministrul justiţiei.
La rândul său, președintele Curții Supreme, Cristina Tarcea, a afirmat miercuri că este de acord cu decizia ministrului justiției, Tudorel Toader, de desecretizare a arhivei SIPA, procedură ce ar trebui făcută în mai multe etape.
„L-am auzit aseară vorbind despre acest subiect și spunea că acest proces ar trebui făcut în mai multe etape, lucru cu care eu sunt întrutotul de acord, și anume, o inventariere a categoriei de documente care ar putea face parte din această arhivă SIPA, și, în funcție de specificul lor, se va proceda sau nu la desecretizare. Dacă și aceasta este declarația din această dimineață a ministrului justiției, eu o susțin, sunt de acord cu punctul de vedere al dânsului”, a declarat Cristina Tarcea la intrarea în CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut, marți, Ministerului Justiţiei, printre altele, publicarea componenţei comisiilor care s-au ocupat de arhiva SIPA, precum şi măsurile dispuse de acestea, dar şi data sigilării arhivei.
CSM a transmis, printr-un comunicat de presă, că este necesară clarificarea situaţiei arhivei SIPA dintr-o dublă perspectivă: aceea a situaţiei juridice actuale şi a presupusei folosiri a informaţiilor din cuprinsul fondului arhivistic în diverse scopuri.
„Plenul CSM solicită Ministerului Justiţiei, în calitate de custode al arhivei SIPA, să comunice elementele necesare pentru lămurirea cu prioritate a unor aspecte, precum componenţa comisiei înfiinţate în baza HG 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justiţiei, cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţilor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie, precum şi prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situaţia în care astfel de acte au fost întocmite), a raportului final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării fostei DGAP către Administraţia Naţională a Penitenciarelor”, se arăta în documentul transmis de CSM Ministerului Justiţiei.
CSM a cerut să fie cunoscut numărul comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi toate măsurile dispuse în urma desfăşurării acestor comisii, în situaţia în care au existat. Consiliul mai vrea şi data sigilării arhivei şi procesul verbal întocmit în acest sens, dar şi menţionarea modalităţii de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat. Totodată, CSM cere detalii despre „existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost depuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări a CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA”.
„Consiliul Superior al Magistraturii apreciază necesară clarificarea tuturor aspectelor mai sus menţionate în contextul în care după mai bine de 12 ani de la adoptarea Hotărârii de Guvern nr 127/2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, această temă nu a primit încă niciun răspuns”, potrivit sursei citate.
R.D.