Bursele au revenit pe creștere, după ce avântul revoluționar a fost explicat prin lipsa de experiență
Scăderile de pe bursa de la Atena și primele semnale din partea oficialilor europeni potrivit cărora Grecia trebuie să-și respecte promisiunile l-au adus pe noul premier Alexis Tsipras în situația de a-și modera discursul, la doar trei zile de la preluarea funcției. Între timp, presa europeană este preocupată de promisiunea de campanie a celor de la Syriza de a limita turismul de tip all-inclusive.
Cotațiile acțiunilor de la Atena au scăzut miercuri cu 9,2%, până la niveluri similare din perioada de vârf a crizei datoriilor, iar băncile comerciale, care sunt controlate de stat în urma programului de bail-out, au pierdut peste 9 miliarde de euro din capitalizare.
Bursa și-a revenit ușor joi (+2%), pe măsură ce guvernul a început să limiteze perspectiva unui conflict iminent cu creditorii, potrivit Bloomberg.
Mandatul lui Tsipras presupune încetarea programului de austeritate, impus în 2010, în schimbul programului de bail-out, care include împrumuturi de 240 de miliarde de euro și care are ca scop evitarea falimentului statului și ieșirea Greciei din Zona Euro – pentru care se folosește acronimul ”Grexit”.
În primele luări de poziție, noii miniștri au promis creșterea salariului minim și oprirea programului de privatizare. Vice-premierul Yannis Dragassakis a afirmat că aceste comentarii inițiale s-au datorat lipsei de experiență.
”Avem noi miniștri care au preluat astfel de posturi pentru prima dată și o societate în care a fost creată o dinamică pentru aceste așteptări. Guvernul grec este interesat să atragă investitori”, a spus Dragassakis.
Acțiunile Alpha Bank au crescut joi cu 18,1%, iar ale National Bank of Greece – cu 12,3%, după scăderi de aproape 30% miercuri. Ambele grupuri sunt prezente și în România, prin filiale.
Retragerile de bani din depozite bancare s-au intensificat în săptămâna dinanintea alegerilor la niveluri fără precedent. Totalul pe luna ianuarie este acum de 11 miliarde de euro.
În acest context, agenția de rating Standard&Poor’s a anunțat că pune Grecia sub perspectivă negativă.
”Credem că unele dintre politicile economice și budgetare pe care le sprijină guvernul nou ales sunt incompatibile cu politicile stabilite între fostul guvern și creditorii oficiali ai Greciei. În opinia noastră, dacă noul guvern nu reușește să încheie un acord cu creditorii pentru a primi sprijin financiar în continuare, s-ar slăbi poziția financiară a Greciei și capacitatea de creditare. De aceea, am pus ratingul suveran B/B pe termen lung și mediu sub perspectivă negativă. Am putea coborî acest rating dacă negocierile cu UE, Banca Centrală Europeană și FMI (Troika – n.r.) eșuează.”
Standard&Poor’s
În analiza citată, S&P se referă la promisiunile Syriza care nu sunt în acord cu angajamentele inițiale ale statului: creșterea salariului minim, eliminarea taxei pe proprietăți și reducerea țintei de excedent bugetar. Scenariul de bază arată că negociatorii celor două părți vor găsi un compromis pentru continuarea creditării și evitarea unei blocări a plății datoriilor. În prezent, Grecia are datorii de 320 mld. €, echivalente cu 178% din PIB.
Cotidianul britanic Daily Mail a publicat o analiză conform căreia turismul ”all-inclusive” aduce 1,5 miliarde de euro anual în economia Greciei, în contextul în care Tsipras ”a declarat război” acestui tip de business.
Teoria lui Tsipras este că afacerile all-inclusive îi țin pe turiști în interiorul unui hotel cu mâncare și băutură fără limite, astfel încât micile afaceri – taverne, baruri, magazine – au de suferit.
Metoda folosită ar putea fi interzicerea tranzacțiilor cu terenuri către dezvoltatorii de mega-stațiuni și taxarea suplimentară prin TVA.
Conform datelor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, citate de Mediafax, în Grecia merg anual circa 250.000 de turişti români, dintre care doar o cincime în sistem all-inclusive.