-1.3 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 8:55
No menu items!

Tsipras face publice temele de dispută cu finanțatorii, dar își exprimă optimismul

spot_img

S&P prognozează că Grecia rămâne fără bani după 12 mai, în lipsa unui acord

 Atena

Premierul grec Alexis Tsipras s-a declarat ”clar optimist” în privința unui încheierii unui acord cu principalii creditori internaționali până la sfârșitul lunii aprilie.

Potrivit Reuters, Tsipras a afirmat joi că au fost găsite câteva puncte de consens de la începerea negocierilor, în special pe teme precum colectarea taxelor, corrupția și distribuirea poverii cu precădere asupra celor care au bani.

Cele două părți sunt încă în dezacord asupra a patru teme: legislația muncii, reforma pensiilor, creșterea TVA și privatizările.

Comentariile lui Tsipras apar în contextul unor informații de culise potrivit cărora oficialii europeni văd drept foarte improbabilă un acord de deblocare a programului de bailout, ceea ce va duce la situația în care bugetele publice ale Greciei rămân fără bani, iar statul nu-și va putea onora plățile externe (default).

Pe 24 aprilie, miniștrii de Finanțe din Zona Euro se întâlnesc la Riga, Letonia. Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finanțe a afirmat miercuri că nu are nicio idee despre cum s-ar putea ajunge la un acord.

”În pofida cacofoniei și a informațiilor viciate aruncate în ultimele zile de partea cealaltă, rămân clar optimist că va fi un acord până la sfârșitul lunii. Pentru că știu că Europa a învățat să treacă prin dezacorduri, să combine părțile componente și să se miște mai departe”, a spus Tsipras.

Acesta a adăugat că este încrezător că Europa nu va alege ”calea șantajului financiar ne-etic și brutal”, ci va opta pentru stabilitate.

tsipras

De la venirea la putere a lui Tsipras, în ianuarie, negocierile dintre Grecia și finanțatorii internaționali – UE, BCE, FMI – au fost caracterizate de blocaje, în contextul în care partidul Syriza încearcă să-și pună în aplicare programul electoral anti-austeritate.

Grecia s-a angajat să parcurgă un program de reforme, prin cele două programe de bailout, cu un total de 240 de miliarde de euro, care au evitat intrarea în faliment, în 2010 și 2012. Însă, de atunci, PIB-ul a scăzut cu 25%, în parte din cauza măsurilor de austeritate, iar datoria totală a crescut la 324 de miliarde de euro. Din această sumă, 142 de miliarde vin de la Fondul European de Stabilitate Financiară, în care Germania are cea mai mare cotă – de 63 de miliarde.

Miercuri, agenția de rating Standard & Poor’s a retrogradat Grecia cu o treaptă, de la B- la CCC+, cu perspectivă negativă.

Raportul a ajuns la următoarele concluzii:

  • Perspectiva evoluției PIB este incertă. În ultimele 6 luni, PIB s-a contractat cu 1%, în pofida unui euro mai slab și prețurilor mai mici ale petrolului. Economia ar putea scădea suplimentar în lipsa unui acord rapid între Grecia și creditori.
  • Economia în scădere și creșterea arieratelor arată că este puțin probabil ca Grecia să repete performanța de anul trecut de a avea surplus bugetar.
  • Băncile grecești înregistrează presiuni mari asupra lichidităților. Din noiembrie 2014, acestea au pierdut 14% din depozite, cei mai mulți din acești bani fiind scoși în afara Greciei.
  • Dacă nu se va rezolva impasul dintre Grecia și creditori, până la mijlocul lunii mai, nu va mai fi timp ca Parlamentul de la Atena să introducă în legislație orice alte condiții vor apărea într-un acord ulterior. Nici miniștrii de Finanțe din Zona Euro nu vor avea timp să pună în aplicare acordarea noii tranșe de 7,2 miliarde de euro din programul de bailout.
  • Dacă această tranșă nu va fi acordată până la sfârșitul lunii iunie, Grecia nu va putea plăti obligațiunile suverane către BCE în valoare de 3,5 mld. € care expiră în iunie și de 3,2 mld. € – iulie.
  • Grecia trebuie să plătească către FMI o tranșă de 200 mil. € pe 1 mai și una de 760 mil. € pe 12 mai. Dacă nu se va ajunge la un acor până la această a doua tranșă, Grecia va rămâne fără bani.
  • Totalul datoriilor Greciei se ridică la 176% din PIB.