Judecătorul de Cameră Preliminară de la Tribunalul București a decis să restituie Direcției Naționale Anticorupție dosarul în care procurorii îl trimiseseră în judecată pe Cristian Poteraș, fostul primar de la Sectorul 6 pentru luare de mită. Una din faptele de luare de mită viza primirea de către Poteraș a sumei de 857.800 de dolari de la omul de afaceri Iulian Constantin pentru ca firma acestuia, SC Tettas să beneficieze de un contract de instalare sistem parcări inteligente în Sectorul 6. Cea de-a doua faptă considerată drept luare de mită era pretinderea de către Poteraș printr-un intermediar a sumei de 1.000.000 de euro și primirea efectivă a 250.000 de euro.
”În baza art.346 alin.3 lit.a Cpp dispune restituirea cauzei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată în camera de consiliu, azi, 10.05.2019”, se arată în încheierea Tribunalului București care poate fi contestată la Curtea de Apel București de către procurorii DNA.
Decizia Tribunalului București a venit după ce procurorul șef al Secției a II-a din DNA, Marius Bulancea, care a instrumentat acest dosar, nu a putut explica concret judecătorului de Cameră Preliminară când s-au comis faptele invocate în rechizitoriu.
Mai exact, înainte de decizia finală, pe 20 martie, în aceeași speță, Tribunalul a admis ”excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei, invocată de apărarea inculpaţilor Constantin Iulian şi SC TETTAS SRL dar şi de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu. În baza art.345 ain.1 şi 2 cpp rap. la art.286 alin.2 Cpp constată neregularitatea rechizitoriului nr.907/P/2016 din data de 20.12.2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie”
Extras din decizia Tribunalului București din 20 martie 2019
Neregularitatea remarcată chiar și de judecător viza ”aspectul existenţei unei situaţii echivoce legată de modul de descriere a faptelor în rechizitoriu”, iar încheierea din 20 martie a fost comunicată către DNA ”în vederea remedierii neregularităţii constatate în actul de sesizare, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul urmând a remedia neregularităţile actului de sesizare şi comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”.
Doar că nici în răspunsul trimis Tribunalului București procurorul Marius Bulancea (foto jos) nu a putut descrie în mod concret modul de săvârșire a faptei de luare de mită, perioada derulării ei, sau dacă s-a comis în forma pretinderii sau a primii efective de mită.
În aceste condiții magistratul a decis că nu poate face o cercetare judecătorească completă în care să poată asiugra părților un drept real la apărare și a decis restituirea dosarului. Mai ales că în acest dosar se punea problema juridic a prescripției unor fapte iar acest lucru nu poate fi cercetat dacă procurorul nu definește în mod clar momentul consumării luării de mită.
Cristi Ciupercă