Recenta schimbare de abordare a președintelui american Donald Trump cu privire la Rusia și Ucraina îi surprinde pe mulți, dar nu ar trebui, pentru că pragmatismul, capacitatea de a negocia și dorința de a învinge sunt caracteristici personale ale acestuia, potrivit unei analize a publicației americane Newsweek. Textul este semnat de Jeffrey Sonnenfeld, prodesor la Yale School of Management și consultant de business, și de Steven Tian, director de cercetare la Yale Chief Executive Leadership Institute.
Într-o avalanșă de declarații, Trump și-a dezvăluit pragmatismul în detrimentul principiilor. După criticile constante la adresa Ucrainei și președintelui Volodimir Zelenski, Trump îl laudă acum pe Zelenski. În mod similar, Trump a trecut de la exprimarea admirației pentru liderul rus Vladimir Putin la constatarea faptului că acesta distruge Rusia.
”Pentru specialiștii în diplomație, acesta este un paradox. Scriem aceste rânduri nu în calitate de diplomați sau istorici, ci în calitate de specialiști în leadership, care îl cunosc personal pe Trump de zeci de ani. După ce am fost pe teren în Ucraina, Europa Centrală și Asia Centrală, credem că există motive întemeiate pentru ca Trump să își schimbe poziția și să scape de nisipurile mișcătoare ale președintelui rus Vladimir Putin”, afirmă cei doi autori.
Principalele argumente:
Pentru specialiștii în leadership, răsturnările de situație ale lui Trump demonstrează consecvența caracterului său. Acest lucru are la bază trei calități distinctive ale stilului de conducere al lui Trump.
- Trump nu este ancorat în ideologie, ci condus de pragmatism. De fapt, în august 2015, într-o conversație la Trump Tower, el ne-a spus că se gândea să „meargă la stânga lui Bernie Sanders” pentru a atinge furia populistă. Ulterior, Steve Bannon l-a convins pe Trump, care are apropiat de democrați de mult timp, să meargă spre extrema dreaptă ca o cale mai rapidă.
- Nu-i place să fie văzut ca „învins” sau ca pierzător al unei negocieri. Simțind mirosul înfrângerii lui Putin, ca urmare a numeroaselor eșecuri militare, economice și diplomatice, Trump nu îl vede pe acesta ca pe un aliat demn. Mai mult decât atât, el nu îl suportă pe Putin, care acționează cu aerul că este păpușarul care controlează procesul de negociere, iar restul vor fi manipulați.
- Trump a realizat că ascensiunea alianței BRICS este periculoasă pentru interesele SUA. La summitul din toamna anului trecut, au ieșit la suprafață amenințările reprezentate de o nouă ”axă a răului”.
Trump, ca maestru în arta negocierii, și-a dat seama că Putin are ”cărți” slabe și joacă la cacealma. Economia rusă este supusă unor tensiuni severe, cu o inflație de două cifre, o monedă care se devalorizează și deficite record. Ar putea rămâne fără lichidități în decurs de un an.
Pe plan militar și diplomatic, Rusia are dificultăți, fiind nevoită să aducă în luptă trupe nord-coreene și drone iraniene de proastă calitate, după ce peste 200.000 de soldați ai Moscovei au fost uciși. Rusia s-a confruntat, de asemenea, cu lovituri sub forma pierderii sau slăbirii aliaților Iran și Siria.
Amenințarea lui Trump cu sancțiuni mai dure împotriva lui Putin reflectă modul lui de operare conform dictonului ”dezbină și cucerește”. La fel cum Trump contrapune Franța Germaniei, Marea Britanie cu UE, Boeing cu Lockheed, Ford cu General Motors, Canada cu Mexicul, pe Sam Altman împotriva lui Elon Musk, se pare că există o competiție între China și Rusia pentru a stabili cine poate încheia primul o înțelegere mai bună cu SUA.
Din punctul de vedere al business-ului, Rusia este minusculă în comparație cu China, iar banii reprezintă punctul cardinal în gândirea lui Trump. Astfel se explică recentele gesturi prietenoase ale lui Trump față de China, inclusiv reducerea la 10 % a tarifului vamal propus inițial la 60 % pentru toate produsele, oferirta de a anula interzicerea TikTok și invitarea lui Xi Jinping la inaugurarea sa.
T. S.