Estonia, Letonia şi Lituania cer ca NATO să aibă în permanenţă forţe terestre detaşate pe teritoriile lor, ca o modalitate de a combate presiunile Rusiei.
Într-o scrisoare comună adresată comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa, şefii apărării celor trei ţări au solicitat o unitate NATO de mărimea unei brigăzi, adică un batalion de 700-800 de militari în fiecare ţară, a declarat Mindaugas Neimontas, purtător de cuvânt al Şefului Statului Major General Lituanian.
Cele trei ţări baltice, foste republici sovietice care şi-au recâştigat independenţa odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, cu peste douăzeci de ani în urmă, au fost alarmate de intervenţia Moscovei în Ucraina şi de activitatea din ce în ce mai intensă a forţelor ruse în Marea Baltică.
Forţele NATO, inclusiv cele din SUA, au intensificat de asemenea exerciţiile militare din ţările baltice şi din alte naţiuni est-europene, în contextul crizei din Ucraina.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că cererea va fi evaluată cu atenţie, dar nu a promis nimic dincolo de acest fapt.
Stoltenberg a subliniat faptul că NATO şi-a intensificat deja prezenţa militară în regiunea baltică şi că este în plin proces de stabilire a unor forţe de intervenţie rapidă, ceea ce va uşura procesul de susţinere a ţărilor baltice, în cazul în care acest lucru va fi necesar.
“Mesajul principal este acela că Alianţa este pregătită. Şi ne vom apăra toţi aliaţii în faţa oricărei ameninţări”, a declarat Stoltenburg, potrivit Associated Press.
Vladimir Chizhov, ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, a spus că cererea ţărilor baltice este motivată, de fapt, de politica locală, ci nu de o situaţie reală de securitate.
“Nimeni nu ameninţă balticii, cel puţin din câte stiu eu”, a afirmat acesta.
O.C.