Dacă va câştiga alegerile parlamentare, USL are de gând să introducă precizări mai clare în Constituție privind rolul instituțiilor, pentru a limita excesul de putere al instituțiilor executive. Conform programului de guvernare, se va introduce un nou nivel administrativ – regiunea – compatibil cu cel european.
Mai exact, ar fi vorba despre o reformă mai amplă a aparatului administrativ, care nu presupune desființarea județelor, USL precizând că susţine un proces de regionalizare decis prin referendum, de către cetățenii României, cu amendamentul că orice modificare trebuie discutată cu cetățenii, agreată politic și acceptată de Uniunea Europeană. USL mai vrea combaterea traseismului politic, cu gândul probabil şi la cei de la UNPR, care ar putea sparge PSD după ce se vor vedea ”cu sacii în căruţă”, adică cu 18 deputaţi şi senatori aleşi. Astfel, USL doreşte introducerea procedurii de recall”, după model american – referendum local, prin care se poate retrage mandatul parlamentarului „traseist”. Aşa se face că un grup de alegători dintr‐un colegiu (numărul trebuie definit prin lege) poate solicita retragerea mandatului dacă parlamentarul din colegiul lor a trecut la un alt partid; în acest caz se organizează un referendum local. Astfel, la voința electoratului, parlamentarul care părăsește partidul în numele căruia a candidat își poate pierde mandatul.
Liderii ULS nu se lasă nici în privinţa completării articolului 90 din Constituţie referitor la posiblitatea preşedintelui României de a iniţia referendumul, prin introducerea unei condiționalități: la propunerea Guvernului sau a Parlamentului. Lipsa cvorumului de prezenţă necesar validării referendumului va fi prevăzută în Constituție. De asemenea, se mai vrea reglementarea mai clară a art. 103 referitor la procedura de învestire a Guvernului, astfel încât președintele României să fie obligat să țină cont, în procesul de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, de majoritatea parlamentară rezultată în urma negocierilor politice (ante sau post‐electorale), în condițiile în care nu există un partid sau alianţă politică care a obţinut majoritatea absolută. Astfel, useliştii doresc ca peședintele să desemneze pentru funcția de prim-ministru persoana propusă de partidul sau alianța politică care a obținut peste 50% în alegerile legislative.
Textul constituţional ar mai putea fi completat cu reglementări clare în ceea ce privește imunitatea preşedintelui care se va menţine doar pentru declaraţii politice. Pentru infracțiunile de drept comun, președintele ar trebui să răspundă conform legii, asemeni oricărui cetățean, prevede programul de guvernare al USL. Nu în ultimul rând, useliştii au grijă şi de modalitatea numirii în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prin prin formalizarea rolului președintelui. Astfel, Consliul Superior al Magistraturii va avea un rol exclusiv, iar şeful statului va îndeplini actul administrativ al numirii, fără a putea respinge propunerea făcuta de CSM. De asemenea, lidreii USL doresc limitarea Guvernului de a-şi angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului doar o singură dată pe sesiune parlamentară, dar şi introducerea posibilităţii ca Parlamentul să întoarcă deciziile CCR cu două treimi din voturile tuturor parlamentarilor. (C.C.)