Tranzacțiile mai mari de 2.000 de euro vor trebui raportate, iar acţiunile la purtător vor fi transformate în acţiuni nominative sunt câteva dintre prevederile unui proiect de lege aprobat de Guvern.
Conform proiectului lege privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului aprobat de Executiv în şedinţa de joi, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii, societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni înregistrate în registrul comerţului vor trebui să efectueze conversia acţiunilor la purtător în acţiuni nominative şi să depună actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerţului. Neîndeplinirea obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora.
Sub incidenţa legii intră o serie de entităţi raportoare, care vor trebui să trimită Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor informări privind tranzacţii suspecte, dar şi tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro. Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.
Entităţile raportoare sunt instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine; instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine; administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează; furnizorii de servicii de jocuri de noroc; auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă; notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valori mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; prestatorii de servicii şi furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi expres în prezentul alineat; agenţii, dezvoltatorii imobiliari şi evaluatorii imobiliari, inclusiv persoane fizice; fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, inclusiv orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial; alte persoane fizice, persoane juridice şi entităţi fără personalitate juridică care comercializează bunuri, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.
O altă prevedere stabileşte că instituţiile de credit şi instituţiile financiare nu vor putea furniza conturi sau carnete de economii anonime, pentru care identitatea titularului sau a beneficiarului real nu este cunoscută şi evidenţiată în mod corespunzător. Entităţile raportoare sunt obligate să cunoască identitatea persoanelor sau companiilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro.
Finanțarea terorismului
Proiectul de lege introduce noţiunea de beneficiar real, acesta fiind, în cazul societăţilor comerciale persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează o persoană juridică şi care deţine cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune sau participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%. Beneficiarii reali, definiţi în proiect şi pentru asociaţii, fundaţii sau alte tipuri de presoane juridice, vor fi înregistrate într-un registru central organizat la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pentru persoanele juridice care au obligaţia de înmatriculare în registrul comerţului, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;mla nivelul Ministerului Justiţiei pentru asociaţii şi fundaţii,mla nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor, atunci când fiducia generează consecinţe fiscale; la nivelul Depozitarului Central în cazul societăţilor listate pe pieţe reglementate.
De aplicarea prevederilor legii se vor ocupa, pe lângă Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Banca Naţionalăa României, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum şi Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Oficiul informează Serviciul Român de Informaţii cu privire la suspiciunile privind finanţarea terorismului, precum şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Proiectul asigură transpunerea în legislaţia internă a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Termenul de transpunere a respectivului act legislativ european a expirat, Comisia Europeană declanşând o procedură de infringement. „În prezent, România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care nu a transpus, nici măcar parţial, actul legislativ european, expunându-se astfel riscului de sesizare de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu propunere de aplicare a unor sancţiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare în cuantum minim de 1,8 milioane euro, la care se pot adăuga penalităţi cominatorii într-un cuantum cuprins între 2.200 şi 140.000 euro/zi de întârziere”, explică Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor într-un comunicat.
Instituţia precizează că nu orice tranzacţie implică automat verificarea ei sau naşterea unor suspiciuni.
Proiectul de lege urmează a fi trimis Parlamentului României spre dezbatere şi adoptare, înainte de a fi promulgat de către Preşedintele României.
Emanuel Stan