Românii de pretutindeni, şi nu numai, se pregătesc de un moment special, intrarea în data de 29 februarie, lucru care se întâmplă o dată la patru ani, 2024 fiind an bisect.
O dată la patru ani ne confruntăm cu un moment special. Avem parte de un an bisect, ceea ce înseamnă că luna februarie are 29 de zile. Există multe tradiţii şi superstiţii legate de acest subiect, iar noi ne-am propus să abordăm câteva astfel de momente.
Un an bisect este atât de special încât omenirea a legat de el, încă din vremuri de mult apuse, câteva dintre cele mai curioase tradiţii şi superstiţii care vizează diferite domenii.
Superstiţii de 29 februarie. Ce nu trebuie să faci în această zi
Tradiţiile şi superstiţiile legate de 29 februarie diferă de la an la an. De exemplu, există ţări unde se spune că, dacă două persoane se căsătoresc pe 29 februarie, acel mariaj este sortit eşecului.
De asemenea, există ţări unde se spune că, pe 29 februarie, este momentul ideal ca o femeie să ceară un bărbat de soţ. Dacă bărbatul refuză, este obligat să-i cumpere cadouri.
În România, una dintre cele mai puternice superstiţii legate de data de 29 februarie spune că pe 29 februarie nu este bine să luăm decizii importante, pentru că acestea ar urma să se întoarcă împotriva noastră.
Celebrități născute pe 29 februarie
Este evident că cei mai mulţi dintre noi se întreabă cum fac cei născuţi pe 29 februarie? Sunt ei obligaţi să-şi sărbătorească ziua de naştere doar o dată la patru ani? E clar că nu se pune problema de aşa ceva. Cei născuţi pe 29 februarie îşi pot sărbători ziua de naştere în oricare altă zi a anului, atunci când nu avem un an bisect.
Dintre cei născuţi pe 29 februarie îi reamintim pe actorul Antonio Sabato Jr., cântăreţul algerian Khaled, actorii Dennis Farina şi James Mitchell, compozitorul Gioacchino Rossini, scriitorul Marin Sorescu, academicianul Gheorghe Duca sau fotbalistul Adrian Matei.
De ce ziua de 29 februarie apare în calendar la patru ani
Anul bisect a fost introdus în 1582, pentru a sincroniza calendarul cu anul astronomic. Mişcarea Pământului în jurul Soarelui durează 365,24 zile, nu doar 365 de zile, iar din acest motiv a fost introdusă ziua bisectă, pentru a sincroniza calendarul cu mişcarea respectivă.
Cum calendarul gregorian este utilizat de cele mai multe dintre ţările lumii, cea mai mare parte a omenirii se bucură de momentul special reprezentat de apariţia acestei zile bisecte.
D.Constantin