Pe măsură ce se apropie sfârșitul lui februarie, România se pregătește cu nerăbdare pentru tradiția milenară a Mărțișorului, o emblemă culturală țesută cu fire de noroc și prosperitate. Provenind din latinescul „Martius”, luna martie anunță sosirea primăverii, dar și o sărbătoare vibrantă a Mărțișorului, împletind credințe populare, legende și obiceiuri contemporane.
Prima legendă a mărțișorului spune că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu și a eliberat Soarele. În timpul luptei, viteazul a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
A doua legendă a mărțișorului povestește cum Primăvara, aflată la plimbare la marginea pădurii, a văzut un ghiocel pe care l-a îngrijit, i-a îndepărtat zăpada din jur, totul pentru a-l ajuta să crească.
Zilele Babelor: Dezlegarea legendei Babei Dochia
În calendarul folcloric, primele 9 sau 12 zile ale lunii martie sunt dedicate Babei Dochia, fiind marcate ca Zilele Babelor. Aceste zile comemorează ascensiunea Babei Dochia în munți cu oile sale. Legenda este adânc înrădăcinată în tradiția românească, adăugând un strat de misticism la semnificația Mărțișorului.
Coincidând cu calendarul creștin-ortodox, 1 martie este, de asemenea, sărbătorită ca zi de prăznuire a Sfintei Evdochia, despre care se crede că a inspirat numele Baba Dochia. Diverse interpretări înconjoară legenda, Ion Ghinoiu oferind lămuriri în volumul său „Sărbători și obiceiuri”.
Păstrarea patrimoniului în lumea modernă
În timp ce sărbătorim Mărțișor în epoca contemporană, este esențial să recunoaștem semnificația culturală încorporată în aceste tradiții milenare. Fuziunea folclorului, a legendei și a observațiilor religioase contribuie la unicitatea acestui obicei românesc, favorizând un sentiment de unitate și identitate comună.
Obiceiuri de 1 Martie
Tradiția de mărțișor în Moldova spune că pe 1 Martie fetele sunt cele care dăruiesc mărțișoare bărbaților, iar aceștia le oferă femeilor mărțișoare pe 8 martie.
În Dobrogea, mărțișorul se poartă până la venirea berzelor, apoi este aruncat spre cer, pentru ca norocul să fie mare și înaripat.
În Transilvania mărțișorul este purtat în primele două săptămâni ale lunii martie, după care acesta este atârnat de uși ori ferestre sau de coarnele animalelor domestice, deoarece se spune că astfel se pot speria duhurile rele.
În Banat, fetele se spală cu zăpadă în ziua de 1 Martie, pentru a fi iubite mereu.
În Bucovina există obiceiul ca de 1 Martie, părinții să lege copiilor și o monedă de argint ori aur de gât sau de mână. Moneda se leagă cu șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie ori albă și se numește „mărțișor”, „mărțiguș” sau „marț”. Acest obicei este urmat pentru a le purta noroc copiilor și pentru a fi curați și sănătoși precum argintul la venirea primăverii.
Tradiții și superstiții de 1 Martie
- Mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi după ce a trecut perioada în care nu se mai poartă. Se spune că dacă îl arunci, acest lucru îți va aduce ghinion,
- Mărţişorul se leagă într-un singur nod şi te apără, în perioada în care îl porţi, de ghinioane,
- Mamele care pun mărţişor în piept sau la mâna copilului lor trebuie să aibă grijă să nu fie văzute de o femeie însărcinată,
- Se spune că dacă această superstiţie nu este respectată, bebeluşul se va naşte cu un semn,
- În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti,
- Femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă,
- În prima zi a lunii martie se spune că este bine să consumi vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate,
- Pe 1 Martie nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să stai supărat, deoarece riști să rămâi supărat până la venirea toamnei.
Într-o lume caracterizată de schimbări rapide, tradiția Mărțișorului servește ca un memento al importanței păstrării patrimoniului cultural. Fie că este purtat ca un accesoriu fermecător sau îmbrățișat ca un simbol al norocului, Mărțișor continuă să țeasă împreună trecutul și prezentul, conectând generațiile prin firele tradiției.
Amalia-Alessandra