Procurorii Parchetului General au concluzionat că „fapta există, dar nu există elementele constitutive ale infracțiunii”
Candidatul ACL la prezidențiale Klaus Iohannis a scăpat de dosarul penal constituit pe numele lui la Parchetul General, sub acuzația de conflict de interese. Surse judiciare au precizat pentru Sursa Zilei că procurorii coordonați de procurorul general Tiberiu Nițu (supranumit și „Tibi NUP” – datorită nenumăratelor dosare penale clasate cu rezoluții de „neîncepere a urmării penale”, prin care s-a remarcat în activitatea sa de simplu anchetator – n.r.) au ajuns la concluzia că această cauză trebuie închisă cu „neînceperea urmăririi penale”. Motivația anchetatorilor este cel puțin surprinzătoare: „există fapta, dar nu există elementele constitutive ale infracțiunii”.
Noul Cod Penal definește, la articolul 301, infracțiunea de conflict de interese astfel:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Disjungerea cauzei vizând săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264, alin. (1) din Codul penal anterior (respectiv infracțiunea de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269, alin. 1 din actualul Cod penal), de către magistratul Doru Florin Țuluș, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu modul de soluționare al dosarelor penale cu numerele 270/P/2006 și 5/P/2007, ale Direcției Naționale Anticorupție-Structura Centrală, urmând a se înregistra un nou dosar penal în evidențele Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la acest aspect.
Disjungerea cauzei vizând săvârșirea, de către Hans Klein (fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu) și Helmut Lerner (consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu), a infracțiunii de conflict de interese, prev. de art. 2531 din Codul penal anterior (art. 301 din Noul cod penal), constând în participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 180/28.05.2010 și, ulterior, semnarea contractului de închiriere nr. 173/10.06.2010, dintre Forumul Democrat al Germanilor din România-Organizația Sibiu și Consiliul Local al Municipiului Sibiu și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale, sub acest aspect, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.
Dosarul penal care-l viza pe Klaus Iohannis a fost deschis în august 2013, la cererea Agenției Naționale de Integritate (ANI). Inspectorii de integritate au cerut Parchetului să-l cerceteze pe Iohannis pentru conflict de interese în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era.
Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus-Werner Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operaţional: Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 «Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public».
Agenția Națională de Integritate
Inspectorii de integritate susţineau că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.
Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora „aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte„.
Primarul municipiului Sibiu a încălcat, conform ANI, şi dispoziţiile art. 2.531 din Codul Penal, potrivit cărora „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…)pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă„.
Astfel, ANI a sesizat Parchetul General cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.
Marilena Nedelcu