Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului francez) a votat, joi, în favoarea prelungirii cu trei luni a stării de urgență, după atentatele din 13 noiembrie, din Paris.
Starea de urgență a fost instituită, sâmbătă, în Franța, printr-o decizie a cabinetului de miniștri, la propunerea președintelui Francois Hollande, poliția beneficiind de puteri sporite în căutarea și reținerea suspecților. Totodată, Francois Hollande a decretat și închiderea frontierelor țării. Prelungirea stării de urgență urmează să fie dezbătută și aprobată vineri și în Senatul francez, după care poate intra în vigoare.
În privința prelungirii măsurii, legea franceză prevede că o extindere a stării de urgență dincolo de termenul de 12 zile nu poate fi autorizată decât printr-un text de lege.
Proiectul de lege votat de deputații francezi dispune că starea de urgență declarată pe 14 noiembrie este prelungită, la finalul celor 12 zile, cu trei luni, respectiv până la finalul lunii februarie 2016. Această situație are un precedent, în 2005, după revoltele din suburbiile pariziene. Totuși, în acel caz starea de urgență s-a aplicat numai în anumite cartiere și nu pe întregul teritoriu al Franței, așa cum este cazul acum.
Referitor la arestul la domiciliu, proiectul de lege respectiv prevede că acest regim este extins la orice persoană față de care există motive serioase de a se crede că prin comportamentul său constituie o amenințare pentru securitatea și ordinea publice. Unora dintre aceste persoane cu domiciliu forțat li s-ar putea interzice intrarea în contact, în mod direct sau indirect, cu alte persoane suspectate de pregătirea unor acte contrare ordinii publice.
În legătură cu perchezițiile, documentul stipulează că, dacă starea de urgență îi permite ministrului de interne să procedeze la percheziții administrative fără aprobarea autorității judiciare, atunci aceste percheziții nu vor putea viza locuri afectate de exercitarea unui mandat parlamentar sau de activitatea profesională a avocaților, magistraților și jurnaliștilor.
De asemenea, procurorul general al Franței va fi informat despre orice decizie de percheziție, care se va desfășura în prezența unui ofițer al poliției judiciare.
Controlul asupra presei scrise și a posturilor de radio și TV, prevăzut în textul din 1955 dar niciodată utilizat, va fi suprimat, mai menționează proiectul legislativ.
Documentul deschide posibilitatea de dizolvare a asociațiilor și grupărilor care participă, facilitează sau incită la comiterea de acte ce pot aduce atingere gravă ordinii publice și care cuprind persoane sub arest la domiciliu.
Emanuel Stan