Normele privind petrecerea timpului la o terasă nu sunt prea clare, așa cum nici multe alte restricții impuse în timpul stării de urgență sau de alertă nu au fost definite în termeni univoci.
Mulți patroni sau administratori de terase își pun diverse întrebări legate de normele elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor după relaxarea restricțiilor începând cu 1 iunie 2020.
Spre exemplu, nimeni nu știe ce înseamnă „timpul limitat” de servire la mese. Nici măcar nu se știe la cine se referă – la angajații teraselor sau la clienți. Astfel, normele publicate în 29 mai, prevăd că angajații teraselor trebuie să informeze clienții asupra regulilor de igienă, dezinfectare și distanțare fizică, precum și a necesității limitării timpului de servire a mesei”.
Aici există două dileme. Prima, rezultată din folosirea termenului de „servire”, care se naște din folosirea incorectă a regulilor limbii române. Prin puterea uzului, termenul a fost incorect folosit prin referirea la clienți, în mod special, cărora li se adresează întrebarea „ce serviți”, deși, potrivit dicționarelor limbii române, ei sunt cei serviți. Astfel, întrebarea este la cine se referă normele legale.
A doua nelămurire este legată de timpul de „servire” (nu în mod explicit de petrecere a timpului la masă sau de servire a clienților), care oricum nu este precizat, ci doar lăsat la latitudinea „gazdei”.