- Marilena Nedelcu
Pacienții români cu probleme hematologice au acces la aceleași terapii inovative folosite și în Vestul Europei pentru majoritatea acestor afecțiuni.
„În ultimii ani, putem spune că hematologia a beneficiat de introducerea multor molecule și chiar putem să considerăm că accesul pacientului la aceste molecule a fost destul de rapid. Suntem printre țările europene care pot spune că au mai multe molecule inovative, poate chiar pentru o singură boală, ceea ce reprezintă un real ajutor pentru medici – pentru că, folosind alternative terapeutice, pot mai ușor să trateze pacientul în funcție de profilul bolii sale – și pentru pacienți, bineînțeles, care beneficiază de rezultate mult mai bune”, spune, într-un interviu acordat Sursa Zilei, Horia Bumbea, președintele Comisiei Consultative de Hematologie din Ministerul Sănătății, dar și medic primar și doctor în științe medicale în această specializare.
Pentru ca pacienții să beneficieze, însă, de aceste tratamente, trebuie mai întâi să fie diagnosticaţi. De exemplu, pentru diagnosticarea corectă şi rapidă a hemofiliei este necesar un laborator foarte bine echipat, cu expertiză în teste specifice de hemostază, care să poată identifica tipul de factor de coagulare care lipsește. Ar trebui să poată fi identificată chiar şi modificarea genetică responsabilă de apariția tipului de hemofilie.
„Identificarea modificărilor genetice este absolut necesară în prezent pentru a evalua prognosticul, a încadra corect pacientul și a găsi ținta terapeutică. Asta pentru că, există multe terapii care se dezvoltă cu o țintă spre modificarea genetică sau moleculară responsabilă de apariția bolii sau de evoluția nefavorabilă a bolii”, a explicat medicul primar Horia Bumbea.
Și președintele Colegiului Medicilor din România și șeful Centrului de Hematologie si Transplant Medular Fundeni, profesor universitar doctor Daniel Coriu, a semnalat această deficiență legată de diagnosticare, în interviul oferit Sursa Zilei.
„Problema noastră este accesul la anumite proceduri de diagnosticare și avem probleme foarte mari la infrastructură pentru că spitalele noastre sunt contruite în urmă cu 50 – 60 de ani. Nu poți să compari un spital din Vestul Europei cu un spital din România. Sunt câteva spitale destul de bine construite, cu fluxuri moderne, dar marea majoritate a spitalelor au această problemă. Deci, nu accesul la terapie biologică este problema pentru că, din punctul meu de vedere, cel puțin în hematologie, aici chiar nu stăm rău, stăm foarte bine. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în ultimii ani, a aprobat, imediat, medicamentele necesare în anumite boli”, spune prof. univ. dr. Daniel Coriu.
Specialisţii subliniază că este foarte important să identificăm cât mai repede semnele unei boli și, în acest sens, analizele de sânge ne ajută foarte mult.
„Este foarte important ca, atunci când observăm că ceva nu este în regulă, să verificăm, eventual chiar să mergem la medicul de familie și să cerem un consult. În rest, trebuie să avem încredere că, în general, în România există acces la medicamente. Cel puțin în ultima vreme, lucrul acesta se îmbunătățește permanent”, a mai arătat medicul primar Horia Bumbea.
Mai multe detalii despre cele mai recente inovații pentru tratarea afecțiunilor hematologice aflați urmărind interviurile integrale, realizate cu președintele Comisiei Consultative de Hematologie din Ministerul Sănătății, medic primar și doctor în științe medicale Horia Bumbea și cu președintele Colegiului Medicilor din România și șeful Centrului de Hematologie si Transplant Medular Fundeni, prof. univ. dr. Daniel Coriu.