Propunerea UE care vizează diminuarea folosirii gazelor cu 15% în statele membre, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia se confruntă cu rezistenţa guvernelor, sporind temerile privind aprobarea planului, transmite Reuters.
Miercuri, Comisia Europeană a propus ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, faţă de media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu dacă Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.
La reuniunea diplomaţilor din statele membre UE, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat temerile în privinţa propunerii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu.
Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să poate face asta înainte ca statele membre să-şi exprime poziţia şi, posibil, opoziţia, notează Agerpres.
„Statele membre vor să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză, nu este ceva ce ar trebui să facă Comisia Europeană”, susţine o sursă.
Conform propunerii, Executivul comunitar va consulta Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu.
Pentru a fi adoptată, propunerea are nevoie de aprobarea unei majorități consolidate a țărilor UE – cel puțin 72% din cele 27 de state membre, adică 19 sau mai multe. Ea ar urma să fie votată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei din blocul comunitar, care va avea loc la 26 iulie.
Secretarul pentru Energie din Portugalia, Joao Galamba, a declarat că ţara sa „este total împotriva” planului UE „Propunerea Comisiei Europene nu ia în considerare diferențele dintre țări”, a mai declarat Galamba pentru publicaţia Expresso, adăugând că peninsula iberică, care nu depinde de gazul adus prin conducte din Rusia, rămâne „o insulă” energetică cu puține interconexiuni energetice cu restul Europei.
Şi Guvernul spaniol a anunţat că se opune reducerii consumului de gaze cu cel puţin 15%, dorit de Bruxelles pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, apreciind că această măsură nu este neapărat „justă” şi nici „eficientă”.
„Spania nu sprijină această propunere”, a declarat ministrul spaniol pentru Tranziţia Ecologică, Teresa Ribera, într-o conferinţă de presă, exprimându-şi regretul că această măsură nu a făcut obiectul unei dezbateri în prealabil.
Un purtător de cuvânt al guvernului Greciei a declarat, joi, că Atena se opune, de asemenea, planului, după ce țara a dezvăluit un plan de urgență care vede întreruperea electrică prin rotație ca ultimă soluție în cazul în care aprovizionarea cu gaze rusești este întreruptă. Aceste măsuri de urgență vor fi activate doar dacă alte acțiuni, inclusiv creșterea capacității de energie pe cărbune, cerând consumatorilor să reducă consumul de energie la orele de vârf și oprirea exporturilor de energie, se dovedesc insuficiente, a declarat autoritatea de reglementare a energiei din Grecia.
Ministrul grec al energiei, Konstantinos Skrekas, a precizat, la rândul său, că Grecia și-a exprimat deja dezacordul față de propunerea Comisiei Europene și a întreprins și toate acțiunile necesare pentru a asigura o aprovizionare suficientă. El a adăugat că problema va fi discutată și o decizie va fi luată pe 26 iulie la Consiliul de Miniștri al UE.
Se așteaptă ca propunerea UE să întâmpine rezistență și din partea altor țări membre, printre care Polonia, care și-a umplut instalațiile de stocare a gazelor naturale la 98% din capacitate, și Ungaria, care depinde în mare măsură de importurile de energie din Rusia.
Adina Silav