Votul dat în orb, în noiembrie anul trecut, de milioane de români, unui personaj despre care, abia după alegeri, au aflat o serie de informații cruciale cu privire la simpatiile sale problematice, evidențiază o falie uriașă în societate. Experți internaționali asociază criza socială și politică din România cu un nou tip de război, purtat de Rusia în Europa: răboiul cognitiv. Ale cărui consecințe pot fi diminuate doar prin comunicare, chiar excesivă, de la cel mai înalt nivel.
Comunicare cerută, marți, atât de președintele UDMR, Kelemen Hunor, cât și de candidatul comun al noii coaliții de guvernare, Crin Antonescu. În aparență, doar din rațiuni politice. Poate ajuta, însă, nu doar politic, ci mai ales la nivel social. Așa cum reiese din studiile publicate, de exemplu, de NATO, care explica în 2023 un concept nou pentru societatea actuală: războiul cognitiv. Practicat deja de ani buni de Rusia și China.
Kelemen Hunor: “Încă mai e o fereastră mică”
Întrebat, marți, într-o intervenție la Antena 3 CNN, de unde așteaptă explicații, informații și dovezi pentru anularea alegerilor prezidențiale, astel încât să fie acoperită nevoia populației de a înțelege, Kelemen Hunor spune: “De la președinte, n-ai de la cine. Nu există altcineva. Nu poți să aștepți de la altcineva decât de la instituția prezidențială. Și asta înseamnă responsabilitatea președintelui.
Că e în prelungire sau nu, chiar nu contează. De acolo trebuie să vină. Și alții ar putea să vină cu o explicație dacă au informații. Nu au. Acolo se adună totul. Nu poți să aștepți de la serviciile secrete, că nu ăsta este rolul lor. Să țină conferință de presă și să vorbească. (…)E responsabilitatea președintelui să vină cu mai multe argumente, mai multe explicații, cu mai multă transparență. Încă mai e o fereastră mică, după care se închide și această fereastră mică și intrăm în campanie în mod direct și mi-e frică să nu deconteze candidatul coaliției această lipsă de comunicare și de transparență”.
Despre criza legată de lipsa de comunicare a vorbit, tot marți, și Crin Antonescu.
“E o criză nu doar pentru ca s-au anulat niște alegeri, nu doar pentru că această decizie produce o traumă. Nu-mi aduc aminte ca vreodată tensiunea să fie atât de mare, energii de tot felul mocnesc, energii de ură, de răzbunare, e ca o bubă, ca un abces”, a spus Antonescu la Antena 3 CNN.
Și el a acuzat tăcerea lui Klaus Iohannis. “(…) președintele Iohannis nu funcționează măcar la nivelul comunicării publice, de care cred că e mai multă nevoie ca oricând în această calitate. (…)Pare că statul nu are conducere, ceea ce nu e deloc bine. Această criză se va încheia abia odată cu încheierea procesului electoral reportat din 2024”, a explicat el.
“The Guardian”: Călin Georgescu, vârful de lance din România al războiului hibrid și congnitiv purtat de Moscova
Prestigiosul cotidian britanic “The Guardian” a dedicat o analiză alegerilor prezidențiale de anul trecut din România – importante, în opinia autorului, și prin prisma faptului că au fost primele alegeri naționale organizate într-o democrație occidentală de la triumful lui Donald Trump în SUA.
„The Guardian” asociază rezultatul votului pro-Georgescu cu urmările războiului cognitiv dus de Moscova în vestul Europei.
“Georgescu este (…) un populist-naționalist radical, de extremă dreaptă și pro-rus, care vrea să facă din nou România mare. Platforma sa anti-globalizare, anti-NATO și eurosceptică, intitulată „Hrană, apă, energie”, pune accentul pe autosuficiență și urmărește să readucă țara la rădăcinile sale rurale. El nu aparține unui partid politic convențional. În schimb, folosește TikTok pentru a ajunge la milioane de adepți”, notează Simon Tisdall, în analiza din “The Guardian”.
„Rumoarea fără precedent (generată de victoria în primul tur al lui Georgescu – n.r.) dramatizează o altă preocupare paneuropeană: războiul hibrid rusesc și, în special, interferența electorală și campaniile de dezinformare prin intermediul social media. Faptul că Georgescu a venit de nicăieri pentru a câștiga a ridicat semnale de alarmă cu privire la „tratamentul preferențial” și operațiunile de influență sub radar. A fost lansată o anchetă, pe fondul cererilor de suspendare a TikTok”, subliniază Tisdall.
Modul în care Rusia a încercat să influențeze alegerile în Republica Moldova sau influențarea alegerilor în Georgia “nu sunt foarte diferite de ceea ce se întâmplă în alte părți ale Europei centrale și de sud-est. În Serbia, Bosnia, Ungaria și Slovacia, liderii politici de dreapta îi fac curte lui Putin și sfidează valorile UE pe care pretind că le susțin. Chiar și în Franța și Germania, țările centrale ale proiectului european, s-a instalat cangrena de dreapta incitată de Rusia. Acolo unde odată domnea Angela Merkel, acum sunt pe cai mari Marine Le Pen și Alice Weidel.
Partidele naționalist-populiste care se hrănesc din furia provocată de costul vieții, migrație și tensiuni culturale, încurajate și finanțate de o Rusie ostilă care duce un război hibrid și cognitiv – aceștia sunt inamicii gemeni care perturbă, divizează și slăbesc democrațiile europene. Niciuna nu este imună. Niciuna nu și-a dat seama încă cum să întoarcă valul”, conchide analiza “The Guardian”.
Ce este războiul cognitiv și avertismentele NATO
În aprilie 2023, NATO a avertizat Europa despre consecințele grave ale războiului cognitiv și le-a oferit soluții statelor membre.
“Războiul s-a schimbat dramatic odată cu tehnologiile avansate, implicarea întregii societăți și interconectivitatea globală. Tot mai mulți oameni sunt incapabili să facă diferența între informațiile legitime și cele manipulate”, se arată pe pagina Comandamentului de Dezvoltare a Războiului Strategic al NATO.
Cum explică experții Alianței războiul cognitiv: “suma activităților sincronizate cu alte instrumente de putere, pentru a afecta atitudinile și comportamentele prin influențarea, protejarea și/sau perturbarea cognițiilor individuale și de grup pentru a obține un avantaj. Aceste activități variază foarte mult și pot cuprinde componente culturale sau personalizate de sprijin sau conflictuale – psihologia socială, teoria jocurilor și etica sunt factori care contribuie la acestea.
(…)activitățile războiului modern nu implică neapărat rezultate tangibile, cum ar fi dobândirea de teritorii sau resurse – la fel ca în cazul altor amenințări hibride, adversarii noștri desfășoară un război cognitiv pe tot parcursul conflictului și urmăresc să rămână în „zona gri”, sub pragul conflictului armat.”
Pe scurt, războiul cognitiv este cea mai avansată formă de manipulare, oferind mijloace de modificare a gândirii umane. Agresorul se infiltrează în rețelele digitale globale, la toate nivelurile, pentru a-și atinge obiectivele strategice: creează haos, confuzie, perturbă societățile și guvernele și modelează mediile geopolitice și sociale conform strategiei sale, după cum se arată în analiza, denumită „Atenuarea și răspunsul la războiul cognitiv”, publicată de Organizația Știință și Tehnologie a NATO, organism subsidiar Alianței.
Experții NATO dau si exemple:
- Odată cu atacul militar asupra Ucrainei, Rusia a lansat și războiul cognitiv, cu consecințe evidente și directe: receptorii dezinformării Rusiei suferă o deteriorare a capacității lor de a identifica realitatea de ficțiune, ceea ce le diminuează rezistența mentală și are un potențial impact pe termen lung, cum ar fi pierderea încrederii în mass-media.
- China folosește în schimb influența oficială și a partidelor pentru a-și manipula și controla mediul informațional intern, ceea ce duce la dezvoltarea prejudecăților cognitive. Se produce un efect secundar: cetățenii altor națiuni dezvoltă prejudecăți cognitive față de cetățenii din China continentală și deconectarea lor colectivă de la informațiile externe, ceea ce produce două percepții fundamental opuse ale realității. Această formă de polarizare „noi vs. ei” poate duce la creșterea marginalizării și excluderii populațiilor, precum și la exploatarea emoțională.
Soluția: războiul cognitiv poate fi combătut sau atenuat doar prin comunicare, chiar excesivă, și prin transparență, aplicate de lideri, de la cel mai înalt nivel, astfel încât populația să capete încredere și să înțeleagă ce se întâmplă.
Raluca Dan