Candidatul reformist Massoud Pezeshkian a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Iran, desfășurate vineri, devansându-l pe ultraconservatorul Said Jalili, au anunţat sâmbătă autoritățile de la Teheran. Aceasta este o victorie neașteptată pentru tabăra reformistă, pe fondul unei nemulțumiri sociale profunde, a dificultăților economice și a războaielor din regiune.
Pezeshkian a câștigat cu 53,7%, adică peste 16 milioane de voturi, faţă de Jalili, care a obținut 44,3%. Rata de participare a fost de 49,8%.
Cel mai moderat dintre candidați, Pezeshkian a fost ministru al sănătății în timpul ultimului președinte reformist al Iranului, Mohammad Khatami, din 1997 până în 2005. Khatami, alături de alți politicieni reformiști, l-a susținut.
Pezeshkian, originar din nord-vestul Iranului are 69 de ani și este de profesie chirurg. El a avut o campanie discretă, în care a cerut refacerea încrederii între guvern şi iranieni. Acesta și-a afirmat loialitatea pentru republica islamică, dar a pledat pentru un Iran mai deschis în relaţia cu Occidentul.
Pezeshkian este membru al parlamentului din 2008, membru al Adunării consultative islamice și vicepreședinte al parlamentului. El dorește să relaxeze restricțiile sociale, cum ar fi legea strictă privind purtarea hijab-ului de către femei.
Alegerile din Iran nu sunt considerate a fi libere sau corecte, deoarece Consiliul Gardienilor ultraconservator al țării decide cine poate candida. Votul a fost deschis pentru aproximativ 61 de milioane de iranieni eligibili, dar mulți s-au decis să boicoteze, subliniind lipsa de opțiuni reale pentru alegători.
Consiliul a aprobat doar șase candidați la președinție pentru aceste alegeri dintr-o listă de 80 de persoane înscrise, iar toate femeile înscrise au fost descalificate. Dintre cei șase candidați aprobați, cinci erau conservatori duri și trei fuseseră sancționați de guvernele occidentale.
Scrutinul a fost urmărit cu atenţie în străinătate, în condiţiile în care Iranul, ţară importantă în Orientul Mijlociu, se află în centrul mai multor crize geopolitice, de la războiul din Gaza până la dosarul nuclear. Alegerile au fost organizate în grabă, pentru a se găsi unui înlocuitor pentru preşedintele ultraconservator Ebrahim Raissi, decedat într-un accident de elicopter pe 19 mai. Populaţia este profund nemulțumită de starea economiei, lovită puternic de sancţiunile internaţionale.
Preşedintele are puteri limitate în Republica Islamică, pentru că trebuie să aplice liniile politice fixate de ghidul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care este şef al statului.
T. S: